Alergiile, neplacerile sezonului de primavara

Alergia este răspunsul sistemului imunitar al organismului la substanÈ›e inofensive în mod normal, cum ar fi polenuri, alimente, sau acarienii din praf. În timp ce la majoritatea oamenilor aceste substanÈ›e (alergeni) nu prezintă nici o problemă, sistemul lor imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o "ameninÈ›are" È™i produce astfel un răspuns inadecvat.

La nivel mondial datele sunt alarmante: aprox. 20% din populație este afectată de rinita alergică, cca. 6% are cel puțin o alergie alimentară, iar aproape 20% au dermatite atopice, la un moment dat.
La copiii mici prevalenÈ›a este relativ scăzută, dar creÈ™te rapid, atingând un maxim la sfârÈ™itul adolescenÈ›ei È™i declinând constant odată cu avansarea în vârstă.  IncidenÈ›a  dermatitei atopice până la 7 ani a crescut dramatic în ultimele decenii, 10 până la 20% dintre copiii cu aceasta boală dezvoltă astm.

“O mare varietate de alimente pot provoca reacÈ›ii alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, peÈ™te È™i crustacee.” explică dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie È™i imunologie clinică din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic È™i tratament.

Alergenele sunt conÈ›inute È™i/ sau vehiculate de diverÈ™i factori din mediul extern: factori fizici (căldura sau frigul), chimici (substanÈ›e chimice, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale È™i insecte, latex etc.) È™i biologici (bacterii, virusuri, paraziÈ›i, toxine microbiene, insecte, polen, fructe, praf, fulgi, păr È™I scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.)

Simptomele de alergie variază în complexitate, severitate È™i manifestare. La alergiile atopice efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele uÈ™oare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinită, conjunctivită, bronhoconstricÈ›ie, vărsături È™i diaree, iar în cazuri rare, anafilaxie. Manifestările bolii atopice variază considerabil în funcÈ›ie de alergenul implicat, precum È™i de vârsta persoanei alergice. În timpul copilăriei, alergiile alimentare (în special la ouă È™i lapte) sunt cele mai comune. După vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolerează aceste alimente, în timp ce alergia la inhalanÈ›i devine predominantă.

Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergică, inflamaÈ›ia oculară sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orală, astmul È™i, în cel mai grav caz, reacÅ£ia anafilactică.

“ȘtiaÈ›i că sindromul de alergie orală poate să apară la persoane alergice la polen, atunci când acestea mănâncă anumite fructe, legume, nuci sau fasole?
Simptomul apare din cauza unei reacÈ›ii încruciÈ™ate - polenurile conÈ›in proteine cu structură asemănătoare cu cele prezente în acest aliment special. Vestea buna este că, de obicei, manifestările se limitează la ingestia de fructe È™i legume nefierte.”, detaliază dr. Adriana Tudose.

Cel mai frecvent afectate organele sunt cele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (pielea È™i mucoasele, aparatul respirator È™i aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale (cutanate, oculare, ORL, pulmonare, digestive) sau sistemice (cefalee, febră, vertij, stare de rău, hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator), care apar atunci când alergenele sunt introduse direct în curentul sanguin (prin injecÈ›ii, perfuzii, transfuzii, muÈ™cături sau înÈ›epături de animale etc.).

Pentru a putea È›ine sub control sau trata alergiile trebuie mai întâi să le identificăm! Astfel, testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanÈ™area unei reacÈ›ii alergice. Se folosesc în mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice È™i hematologice, fiecare cu anumite avantaje È™i dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă.

Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale È™i antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienÈ›i în tratarea inflamaÈ›iei nazale.
În cazul reactiilor moderate se recomandă tratament antihistaminic H1, iar pentru terapia reacÈ›iile severe se administrează tratament cortizonic sistemic.

“Imunoterapia alergen specfică este singurul tratament ce schimbă istoricul natural al bolii (rinită, conjunctivită, sinuzită, astm), protejând în privinÈ›a apariÈ›iei de noi sensibilizări. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescătoare treptat de alergen, la care persoana este alergică. Astfel determină sistemul imunitar să devină mai puÈ›in sensibil la substanță, prin provocarea de producÈ›ie a unui anticorp <blocare>, ce reduce simptomele de alergie atunci când pacientul este expus la alergenul respectiv.” adaugă dr. Adriana Tudose.

Există câteva metode simple de prevenire ce pot împiedica apariÈ›ia simptomelor alergiilor, diferite în funcÈ›ie de tipul afecÈ›iunii.
Astfel, pacienÈ›ii cu astm sau rinita alergică declanÈ™ate de acarieni, mucegaiuri sau alÈ›i alergeni de interior trebuie să controleze calitatea climatului din casă: temperatură scăzută, umiditate scăzută (între 40 È™i 50 %) È™i o bună ventilaÈ›ie.

“Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casă È™i mucegaiuri trebuie să îmbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile ÅŸi păturile în huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie să aveÈ›i în vedere spălarea săptamânală a întregii lenjerii de pat cu apă la temperatura de 55℃- 60℃, reducerea umidităţii relative (sub 50 %) È™i aerisirea zilnică a camerei, în funcÅ£ie de climat. Nu uitaÈ›i de ventilarea optimă a bucătăriilor/ băilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalaÅ£iei de aer condiÅ£ionat/ dezumificatoarelor, înlăturarea excesului de apă de pe obiecte sanitare/ din bucătărie, soluÅ£ionarea scurgerilor/ stagnărilor de apă. Nu în ultimul rând, evitaÈ›i dormitul în camere neamenajate - casă de Å£ară, condiÅ£ii hoteliere improprii, evitarea locuirii în subsoluri, încăperi umede etc.”, recomandă dr. Adriana Tudose.

În vederea reducerii expunerii la polenuri se recomandă evitarea activităţilor exterioare, în aer liber, atunci când concentraÅ£ia polenurilor este mare (în sezoanele polenice, în special în zilele călduroase ÅŸi uscate) È™i realizarea activităţilor în exterior mai ales în zilele umede, înnorate sau ploioase. Și, foarte important, precauÈ›ie la consumul de alimente cu reacÈ›ie alergenică încruciÈ™ată, polen-alimente.

Centrul ProVita - Diagnostic È™i tratament aduce pe piaÈ›a serviciilor medicale din România experienÅ£a a 11 ani de practică medicală, acumulată într-un sistem care înÅ£elege actul medical în toată complexitatea lui.

Suntem singura clinică din È›ară specializată în chirurgia minim invazivă a coloanei vertebrale È™i în Terapia Durerii (tratamentul bolilor care au ca simptom pregnant durerea cronică sau subacută ÅŸi care afectează sever calitatea vieÅ£ii).
Ne propunem o normalitate a relaÅ£iilor dintre medici ÅŸi pacienÅ£i bazată pe un act medical în concordanţă cu standardele internaÅ£ionale, într-un mediu de respect reciproc. De aceea, pacientul este unica noastră prioritate, iar acÈ›iunile noastre reflectă întotdeauna valorile în care credem: rigoare, sinceritate, empatie, profesionalism È™i încredere.

Avem o abordare unică pe piață în ceea ce priveÈ™te pacientul prin crearea unei echipe dedicate de medici specialiÈ™ti, sub coordonarea unui manager de caz, care are imaginea de ansamblu asupra stării de sănătate È™i poate alege cea mai bună metodă de tratament.

Centrul ProVita - Diagnostic È™i tratament include în prezent clinicile:
- ProVita Diagnostic și Tratament, Str. Alexandrina, nr. 20-22, sector 1, București;
- ProVita Imagistică, Str. Calistrat Grozovici nr. 1, sector 2, în incinta Institutului NaÅ£ional de Boli InfecÅ£ioase "Prof. Dr. Matei BalÈ™", Pavilion 4, BucureÈ™ti;
- ProVita Imagistică 2, str. Răcari nr. 8, sector 3, București.