Târg naÅ£ional de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale - între 2 È™i 3 iulie 2011, în Parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice Gheorghe Ionescu ÅžiÅŸeÅŸti

Dacă vi s-a pus soarele drept inimă (vi s-a făcut foame) bucate inedite vă aÅŸteaptă ÅŸi la ediÅ£ia a 54-a a târgului: roÅŸii de ciocolată, prepeliţă la grătar cu mujdei de usturoi cu roÅŸii coapte, floarea soarelui ca prăjitură ÅŸi un pepene galben rece ÅŸi pâine la Å£est „solară”. Ce altceva v-am mai pregătit:

Celebrarea zilei Voievodului Åžtefan cel Mare ÅŸi Sfânt cu bucate a căror reÅ£ete se păstrează  în bucătăria fam. VerdeÅŸi din FolteÅŸti, GalaÅ£i ÅŸi numai.

Concursul cu premii in produse tradiÅ£ionale, aÅŸteptăm cea mai inedită creaÅ£ie poze, scrieri, sandwich-uri, desene, creaÅ£ii vestimentare sau utilizarea materialelor reciclabile cu tema „SOARE”, vă aÅŸteptăm cu creaÅ£iile la standul organizatorului de la orele 11-12, premiile vor fi oferite de producători care vor membrii juriului. O mini expoziÅ£ie va fi realizată în ediÅ£ia a 54-a.

Ion Valcu, inventator, vine la ediÅ£ia a 54-a cu cele mai noi invenÅ£ii ale lui, nu rataÅ£i întâlnirea de sâmbătă cu : Ciocanul care bate cuie singur care a fost premiat cu medalia de aur la Salonul invenÅ£iilor de la Geneva, roabă ergonomică care te scapă de munca grea, vaze ecologice pentru flori ÅŸi minunata Săniuţă năzdrăvană care este brevetată la Eureka si Inventica bună ÅŸi iarna, dar mai ales, vara. VeÅ£i fi  intâmpinaÅ£i de „simpatirez” ÅŸi de creatorul acestor minuni ÅŸi sigur vă veÅ£i bucura de o zi minunată de vară chiar dacă sunteÅ£i copii sau adulÅ£i.

Jucărie-fantezie,- Umbrela hands-free,- Ciocan românesc cu autoalimentare,- Sania năzdrăvană (lunecă ÅŸi pe uscat),- Roabă ergonomică,- BrăduÅ£ ecologic (cântă ÅŸi dansează),- Capcană ecologică pentru ÅŸoareci,- Solniţă electrică,- Vază ecologică,-Aparat de masaj ochi,nas ÅŸi glanda pituitară,-Periuţă cu autoîncărcare,-BolÅ£ar ecologic,-Pâlnie universală,-Aparat ecologic antiomizi,-Aparat pentru masat spatele în timpul muncii de birou. O parte din invenÅ£ii le veÅ£i vedea sâmbătă, 2 iulie 2011.

 
Am ajuns cu bine la ediÅ£ia a 54-a a „Târgului naÅ£ional de produse ecologice, tradiÅ£ionale ÅŸi naturale“, obÅ£inute în ferme ÅŸi gospodării ţărăneÅŸti. AÅŸadar, vă aÅŸteptăm în parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice “Gheorghe Ionescu-SiseÅŸti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, BucureÅŸti, în perioada 2- 3 iulie 2011 (sâmbătă-duminică), între orele 9 ÅŸi 18. Intrarea este liberă!

TEMA EDIÅ¢IEI  54 – REGAL de VARÄ‚

Iulie, ne prezintă Ion Ghinoiu în obiceiuri populare de peste an, este “luna a cincea în calendarul roman ÅŸi luna a ÅŸaptea în calendarul iulian. Întrucât iulie era perioada când se înregistrează cele mai înalte temperaturi din întregul an, se coceau ÅŸi recoltau lanurile de grâu, poporul o numea ÅŸi luna lui Cuptor. Calendarul Popular cuprindea în luna iulie mai multe sărbători ÅŸi obiceiuri dedicate seceriÅŸului ÅŸi forÅ£elor potrivnice omului (furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă etc.): Cosmandinul,-ANA-Foca,-Pricopul,-Panteliile,-Ciurica,-Cricovii de Vară,-Marina,-Sântilie,-Ilie Pălie,-Foca,-Opârlia,-Sf. Ana,-Pantelimon,-Pintilie Călătorul. În anii în care îÅŸi făceau apariÅ£ia secetele peisajul spiritual al agricultorului era completat cu alte obiceiuri (-Paparuda,-Caloianul), ceremonii ÅŸi procesiuni religioase.”

Cosmandinul, sărbătoare cu dată fixă (1 iulie) provenită din contopiea sfinÅ£ilor creÅŸtini Cosma ÅŸi Damian numiÅ£i ÅŸi “SfinÅ£ii doctori fără de argint”. Sărrbătoarea era considerată un timp spiritual extrem de favorabil pentru practicile de medicină populară. Numele celor doi sfinÅ£i erau invocate în descântecele de lingoarea (febra tifoidă) ÅŸi de răul copiilor (epilipsia). Sărbătoarea, fără a fi specifică numai românilor, a fost atestată în Moldova, Bucovina, Transilvania ÅŸi Banat.

Ana-Foca, sărbătoare cu dată fixă (1 iulie) provenită din amalgamarea atribuÅ£iilor a două reprezentări mitice feminine celebrate în cursul lunii lui Cuptor: Ana ÅŸi Foca. Ana-Foca este aducătoare de arÅŸiÅ£e solare care pârlesc ÅŸi usucă recoltele, în special viÅ£a de vie, ÅŸi se celebrează prin diferite interdicÅ£ii de muncă (local, în Transilvania ÅŸi Banat).

Pricupul, sărbătore populară cu dată fixă (8 iulie) dedicată reprezentării mitice cu acelaÅŸi nume care “pricopeÅŸte “ sau coace cerealelesemănate primăvara (Moldova) ÅŸi fereÅŸte holdele, mai ales cânepa, de grindină ÅŸi vijelie (Muntenia, Oltenia, Transilvania, Bucovina). Dacă nu este respectată cum se cuvine, Pricupul dă arÅŸiţă mare “pripeÅŸte” ÅŸi usucă cerealele înainte ca acestea să bage bob în spic.

După DEX 98

SOÁRE, (2) sori, s. m. 1. Corp ceresc principal al sistemului nostru planetar, incandescent ÅŸi luminos, în jurul căruia gravitează ÅŸi se învârtesc pământul ÅŸi celelalte planete ale sistemului. ◊ Loc. adv. Sub (sau pe sub) soare = pe pământ, în lume. ◊ Expr. (Fam.) (A fi) soare cu dinÅ£i = (a fi) frig pe vreme senină. (A fi) rupt din soare = (a fi) foarte frumos, de o deosebită frumuseÅ£e. (În basme) La soare te poti uita, dar la dânsa (sau la dânsul) ba, se spune spre a arăta că cineva este de o frumuseÅ£e excepÅ£ională. A se uita (la cineva) ca la soare = a privi (pe cineva) cu multă dragoste, a iubi foarte mult (pe cineva). A i se pune (cuiva) soarele drept inimă = a i se face foame. ◊ Compuse: (pop.) soare-răsare = răsărit, est, orient; p. ext. vremea când răsare soarele; soare-apune (sau -scapătă) = apus, vest, occident; p. ext. vremea când apune soarele. ♦ Lumină (ÅŸi căldură) care vine de la soare (1). ◊ Loc. adv. Cu soare = cât mai e ziuă, cât mai e lumină. 2. Nume dat aÅŸtrilor care, ca ÅŸi soarele (1), au lumină proprie. 3. Fig. Fericire, bucurie; bună-stare. – Lat. sol, -lis.

Iar  Ion Ghinoiu în Obiceiuri populare de peste an scrie : Soarele 1. Steaua sistemului solar, identificată de la sfârÅŸitul Neoliticului cu Marele Zeu. În cultura populară (folclor, obiceiuri, mitologie, plastică populară). Sorele apare antropomorfizat: se trezeÅŸte dimineaÅ£a ÅŸi se odihneÅŸte noaptea, cunoaÅŸte tinereÅ£ea, bătrâneÅ£ea ÅŸi moaptea, are trăsături ÅŸi calităţi umane, se îndrăgosteÅŸte de astrul lunar etcc. Soarele se naÅŸte ÅŸi este mic ca ziua la solstiÅ£iul de iarnă. CreÅŸte ÅŸi devine mare la solstiÅ£iu de vară. Cumpenele vieÅ£ii sale sunt echinocÅ£iile, de primăvară ÅŸi de toamnă, când zilele devin egale cu nopÅ£ile. Pentru ţăran data aproximativă a solstiÅ£iului de vară este ziua când încetează cucul a cânta, ÅŸi înfloreÅŸte Sânziana sau Drăgaica. EchinocÅ£iile de primăvară ÅŸi de toamnă, numite ÅŸi Târ îninte, _târ înapoi, adică ziua egală cu noaptea, erau marcate de alte repere terestre: cântecul cucului, sosirea unor păsări migratoare etc. În calendarul popular cele mai importante sărbători apar în preajma solstiÅ£iului de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza), echinocÅ£iul de primăvară (Măcinici, Alexii, BlagoveÅŸtenie, PaÅŸtele), SolstiÅ£iul de vară )Sânzienele, Sânpetrude Vară), echinocÅ£iul de toamnă (Sântămărie, Ziua Crucii). După poziÅ£ia Soarelui pe bolta cerului ziua lumină se împarte în mai multe momente semnificative pentru viaÅ£a omului. 2. Motiv ornamental încondeiat pe oul de PaÅŸte (Moldova, Bucovina).

In Studiu de folklor (ouăle de paÅŸti) Arthur Gorovei scrie de la culoarea oului în roÅŸu – simbolul focului- s-a trecut, în mod firesc ÅŸi logic, la orrnarea lui cu simbolul Soarelui, dătător de viaţă, originea focului; Soarele , pe care a trebuit să-l adoreze primul om, în mintea căruia a încolÅ£it primul sâmbure de cugetare. Soarele este ÅŸi astăzi, în credinÅ£a poporului nostru, un sfânt. Åži astăzi pentru a alunga ploaia, se rosteÅŸte incantaÅ£ia:

Fugi, ploaie călătoare,

Că te ajunge sfântul Soare...

(...) Soarele a fost reprezentat de popoarele primitive prin un cerc, roată – cum se zice în limba românească. Biserica reprezintă Soarele prin un cerc brăzdat de raze, care iese din circonferinÅ£a lui, după cum aceeaÅŸi figură simbolizează puterea ÅŸefului, a comnadantului, căruia îi este transmisă de Puterea supremă, de Divinitate...Soarele e reprezentat prin un cerc în mijlocul căruia sunt cei doi ochi, nasul ÅŸi gura, dar cercul nu este înconjurat numai de 16 raze, din care opt drepte ÅŸi opt în formă de flacără, alternând între ele, razele sunt în număr diferit în deosebitele modele ca în cartea lui Dimitrie Cantemir din 1698, intitulată : Divanul, sau gâlceava înÅ£eptului cu lumina (Bianu ÅŸi HodoÅŸ, Bibliografis, p. 358), unde numărul razelor Soarelui este mai mic decât figura din Cartea de învăţătură, a lui Varlam Mitropolitul, tipărită în 1643, în care Soarele are exact 16 raze...un alt simbol al soarelui: cocoÅŸul, paserea Soarelui.

În DicÅ£ionarul de Simboluri de Ivan Evseev găsim că Dintre toate marile simboluri arhitipale, soarele are cel mai mare număr de simboluri derivate. Astrul zilei poate fi conotat prin simboluri ce apaÅ£in tuturor codurilor culturale: codului animal (vultur, ÅŸoim, leu, cerb, cal, taur etc.), codul metalelor aurul. Simboluri specifice sunt discul, discul înaripat, roata, carul, ochiul, zvastica etc. Astrul solar este protagonistul unor naraÅŸiuni cosmologice (cf. Balada Soarele si luna), al unor legende ale fetei îndrăgostite de chipul frumos al Soarelui de pe cer ÅŸi transformată în floare sau în pasăre (Legenda Ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda Cicoarei etc.)..

Vedetele târgului

- PrepeliÅ£a la jar aÅŸa cum ne-a lăsat mărturie Mihail Sadoveanu în FraÅ£ii Jderi ce o găseai pe masa domnului moldovean este acum în Parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice.

In „Fratii Jderi” Sadoveanu descrie: „prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si claponul in cratita lui”.

- RoÅŸia de ciocolată - Sacher F1 (Ciocolata) este un soi de tomate nedeterminată care este bine cunoscut cu culoarea sa ciocolată extraordinara. AÅŸa cum stim că "tomata este de culoare roÅŸie", Sacher F1 a fost introdus ca o noutate ÅŸi o provocare .Ciocolata neagra culoarea roÅŸie asemănătoare, în principal vine de la bogăţie în conÅ£inut de licopen. Licopenul este un fitonutrient care da rosiilor culoarea lor rosie. Este un membru al familiei carotenoidelor. El protejeaza celulele plantelor impotriva razelor de soare si serveste drept pigment fotoabsorbant in timpul fotosintezei.

Majoritatea oamenilor isi iau licopenul din produsele cu roÅŸii. Licopenul este de asemenea privit ca un antioxidant puternic care protejează corpul de efectul daunator al oxidanÅ£ilor. Câteva studii au examinat relaÅ£ia dintre ingestia de licopen si anumite tipuri de cancer. Studiile au concluzionat ca licopenul a redus riscul dezvoltării cancerului esofagian, gastric, cancerului de colon si celui de prostata.

Acesta este modul în care Sacher F1 este un  soi preferat pentru a furniza toată atracÅ£ia din piaÅ£a, cu aspectul său distinctiv ÅŸi capacitatea sa  bogat nutritivă.

Sacher F1 are un gust delicios si aroma, care ar face cu siguranta "iubitorii de ciocolata" geloşi. Vă face invitaţia la prima recoltă din 2011 a producătorului de legume din Scărişoara, judeţul Olt, Valentin Vasile.

- Pepenele galben de Scărişoara, Olt

- Vinuri de Dealu Mare, cum ar fi Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, vin alb si roşu cu pelin şi altele

- Sărmăluţe cu păsat şi plăcintă cu urdă şi mărar din Maramureş

- Prăjituri cu nucă, mac, cu mult rom şi cacao

- Plăcintă tătărească – nu mai are nevoie de recomandare! Dar un suberek turcesc cu carne sau cu brânză ce spuneÅ£i realizate chiar de Omer Ozgean.

- Salata de icre de crap sau de ştiucă, scrumbii afumate, batog de crap sau somn, alături de un pahar cu vin pelin.

- Sucul de mere „Biofruct“, produs în Miercurea Ciuc din mere româneÅŸti de calitate, fără alte adaosuri (E-uri)

- Legume, zarzavaturi ÅŸi fructe proaspete, la preÅ£ de producător, aduse din Olt din Izbiceni ÅŸi ScăriÅŸoara, Vizantea-Livezi, jude’ul Vrancea

- Produse apicole (miere de albine, laptisor de matca, polen), Prima recoltă din 2011 la salcâm ÅŸi rapiţă

- Galeria DulceÅ£urilor 2011 începe să prindă contur: Dulceata de nuci verzi, de cirese amare, de capsuni, de ceapă roÅŸie sau chiar de piper alb si nici siropurile nu lipsesc sirop de brad, de papadie, de căpsuni, viÅŸine, cireÅŸe.

Alte produse deosebit de apreciate

- Lactate ÅŸi brânzeturi tradiÅ£ionale (branza de burduf, branza cu chimen, cascaval afumat ÅŸi neafumat, cas afumat, cascavea, urda, unt de casa)

- Păstrăv afumat sau prăjit, cu usturoi ÅŸi mămăliguţă, „înecat“ în vin sau păstrăv afumat în cetină de brad

- CârnaÅ£i, muÅŸchiuleÅ£i ÅŸi salamuri, preparate după reÅ£ete Å£inute secret în familiile din mediul rural

- Bragă rece produs tradiţional atestat din Giurgiu

- Hidromel, o băutură pe care trebuie să o redescoperiţi ca o licoare sănătoasă

- colecÅ£ie de seminÅ£e: de floarea soarelui, dovleac, alune de pământ

- Ulei presat la rece din floarea soarelui, dovleac, armurariu, nuca, ricin

ExpoziÅ£ie cu vânzare

- alimente ecologice, tradiţionale şi naturale

- dulciuri, băuturi şi produse dietetice

- produse ale medicinii ÅŸi terapiilor naturiste, remedii naturale

- produse ÅŸi servicii care înfrumuseÅ£ează viaÅ£a

- artizanat, bijuterii, îmbrăcăminte naturală

- inputuri autorizate pentru agricultura ecologică

- plante ornamentale, gazon, produse şi servicii pentru horticultură, amenajări peisagistice etc.

Premii pentru cumpărători

Perosanele care vor aduce cel mai inedit produs pe tema propusă “Soare”, fiind punctată creativitatea, vor pleca acasă cu preparate din carne, lactate, dar ÅŸi un premiu - un week-end la munte (numai cazare) în MaramureÅŸ. CâÅŸtigătorii vor fi desemnaÅ£i de un juriu ce va aprecia originalitatea, preÅŸedintele juriului fiind inventatorul Ion Vâlcu.

Programul evenimentului :

- 2 iulie 2011, ora 10.00 – deschiderea celei de a 54-a ediÅ£ii, în parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e agricole ÅŸi Silvice

Orele 11-12 înscriere la concurs pe tema “Soare”

Orele 12, 15 premierea, cu Ing si inventatorul Ion Vâlcu, moderator AÅŸchiuţă

- InvitaÅ£ie la celebrarea  lui Åžtefan cel Mare ÅŸi Sfânt alegeÅ£i produse tradiÅ£ionale care sunt realizate pe baza unor reÅ£ete vechi de vremea domnitorului moldovean. Standul firmei din FolteÅŸti, GalaÅ£i vă aÅŸteaptă cu cele mai inedite preparate, a căror reÅ£etă e pe vremea lui Åžtefan cel Mare: CârnaÅ£i ciobăneÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obÅ£inut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag); CârnaÅ£i vânătoreÅŸti afumaÅ£i tradiÅ£ional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente; Costiţă ţărănească afumată tradiÅ£ional ; Slăninuţă ţărănească afumată tradiÅ£ional; Pastramă ţărănească de porc afumată tradiÅ£ional ; Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiÅ£ional obÅ£inută din pulpă de oaie, sare ÅŸi condimente naturale; Cotlet haiducesc afumat tradiÅ£ional obÅ£inută din cotlet de porc, amestec de sare ÅŸi condimente naturale; Piept de curcan afumat tradiÅ£ional obÅ£inută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare ÅŸi condimente naturale; Piept de pui afumat tradiÅ£ional ;Jigou de berbecuÅ£ afumat tradiÅ£ional ;MuÅŸchiuleÅ£ de porc afumat tradiÅ£ional ;MuÅŸchi de vită afumat tradiÅ£ional ÅŸi Telemea de Covurlui.

- 3 iulie 2011, ora 18.00 – închiderea târgului

AVANPREMIERÄ‚

Vă invităm să vă înscrieÅ£i la manifestarea-concurs "Sărbătoarea Pâinii", pe adresa sarbatoareapainii @ gmail.com.

Termenii de înscriere: până pe 1 august, trimite-ne ilustrate de vacanţă din locuri de neuitat, cu oameni de neuitat ÅŸi care surprind tema propusă.

Galeria foto va sta la dispoziÅ£ie pentru a vota cea mai inedită, surpinzătoare poză. Să ne scrieÅ£i numele, ÅŸi ce titlul aÅ£i surpins. Vă aÅŸteptăm să le cunoaÅŸtem cu toÅ£i. Vă mulÅ£umim! De Sfânta Maria pozele cu punctaj mare vor primi premii constând în produse tradiÅ£ionale.

Cateva date despre bauturile din targ

Vinuri de Dealu Mare

Podgoria Dealu Mare este renumită pentru condiÅ£iile deosebit de favorabile culturii viÅ£ei de vie. Face parte din Regiunea a II-a viticolă a dealurilor Munteniei ÅŸi Olteniei ,cuprinzând centre viticole de pe teritoriul judeÅ£elor Prahova ÅŸi Buzău.

Conditiile agro-eco-pedologice au permis cultivarea viÅ£ei pe versanÅ£i cu altitudinea de 200-350 m, pe forme semiînalte, fără protejarea prin îngropare a butucilor, ceea ce a constituit un avantaj faţă de alte podgorii. Calitatea solului, expoziÅ£ia sudică a arealului viticol ÅŸi orografia generală a terenurilor determină cele mai favorabile condiÅ£ii pentru cultura viÅ£ei de vie, în această zonă. MenÅ£ionăm că toate vinurile produse pe aceste meleaguri au fost premiate naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional cu aur, argint ÅŸi bronz.

Câteva vinuri, pe scurt

Merlot. Vin sec, roşu-rubiniu. Se distinge prin fructuozitate şi aromă surprinzătoare de zmeură.

Cabernet Sauvignon. Vin sec, cu o culoare roşie intensă. Se remarcă prin parfumul tipic,uşor fructat, cu arome ce amintesc a fructe de pădure.

Fetească Neagră. Vin sec, cu o culoare roÅŸie-rubinie intensă. Se remarcă prin aroma fină, în care gustul de struguri se interferează cu acela de coacăze negre ÅŸi prune uscate.

Burgund Mare. Vin sec, de culoare roşie-violacee. Prezinta un caracter olfactiv placut, de coacăze roşii şi fructe de pădure.

Riesling. Vin sec,cu o atrăgătoare culoare galbenă-verzuie,care impresionează prin aroma delicată şi suavă.

Fetească Albă. Vin sec, cu o culoare galbenă-verzuie, care se remarcă printr-o aromă fină, discretă şi usor mineralizată.

Muscat Ottonel. Vin sec, de culoare galbenă, cu uşoare tente verzui, care impresionează prin aroma tipică, fină, bine conturată.

Grupul Domeniile Dealu Mare, prezent la târgul nostru, se compune dintr-o firmă care se ocupă de exploatarea unei plantaÅ£ii viticole de 110 ha, din care 24 ha plantaÅ£ie nouă, realizată prin proiect SAPARD, din care 12 ha cu Fetească Neagră ÅŸi 12 ha cu Sauvignon Blanc.

Pe restul de 86 ha, sunt exploatate vii din soiuri nobile, autorizate ca atare de ONDOV, anume Muscat Ottonel, Fetească Albă, Riesling, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră şi Burgund.

PlantaÅ£ia viticolă se află în regiunea prahoveană Dealu Mare, în zona localităţilor Urlati ÅŸi Ceptura.

ProducÅ£ia de struguri obÅ£inută aici se prelucrează în complexul de vinificatie Domeniile Dealu Mare, complex modern, realizat tot prin fonduri SAPARD.

După o sortare strictă a strugurilor de vin pe soiuri şi o vinificaţie facută după cele mai moderne standarde tehnologice, se obţin vinuri DOC (denumire de origine controlată).

Suc de mere 100% natural

La Medeleni TradiÅ£ional distribuie ÅŸi comercializează sucuri naturale de fructe, cel de măr fiind disponibil tot timpul anului. Sucul de mere „Biofruct“ este produs la Miercurea Ciuc, jud. Harghita, din mere româneÅŸti de calitate.

Suc de mere BIOfruct 100% natural, fără filtrare:

Ingrediente: suc de mere 100% natural (din Golden Delicious, Jonathan, Starrkinson, Idared, Frumos de Voinesti, Gala)

Aciditate: 0,40 ±0,10%

pH: 3,2 ±0,2

Greutate netă: 5 şi 10 l

Ambalaj: pungi rezistente de 5 ÅŸi 10 litri, cu dozator, în cutie de carton.

Procesul de fabricare:

Fructele proaspete sunt depozitate în cutii de plastic igienice, de unde sunt transportate la secÅ£ia de prelucrare.

- Înainte de prelucrare, fructele sunt spălate cu un jet puternic de apă, apoi sunt alimentate în torcător unde un alimentator elicoidal le transportă la discul de măcinat, în timp ce fructele sunt spălate în continuu.

- Sucul de mere 100% natural este presat din pasta obţinută.

- Sucul organic, cu valoarea sa nutritivă întreagă este pus în recipienÅ£i din inox, în stare nefiltrată.

- De aici sucul este pus în pasteurizator, unde este tratat termic.

- Sucul de mere proaspăt pasteurizat este îmbuteliat cald ÅŸi ambalat în sistem BIB, conferând astfel un termen de valabilitate mai lung ÅŸi păstrând gustul ÅŸi mirosul original al fructelor.

Ultimul fabricant de bragă din Giurgiu, dl. Ristea Bogoevici – trimite braga la BucureÅŸti în Parcul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice
Născut în Giurgiu din părinÅ£i sârbi stabiliÅ£i în România după ce au emigrat în anul 1930 din Regatul Iugoslaviei, Ristea Bogoevici spune că a învăţat tot ceea ce se putea învăţa de la tatăl său în materie de bragă, alviţă ÅŸi alte “dulciuri”.

A reînceput fabricarea brăgii după revoluÅ£ie ÅŸi ne recomanda reÅ£eta: ”Braga preparată de mine este o băutură răcoritoare 100% naturală. ConÅ£ine  apă, zahăr ÅŸi făină din diferite cereale. Alături de acestea mai pun ÅŸi două ingrediente , moÅŸtenire de familie! O fabric acasă, într-un atelier special. E foarte căutată atât în Giurgiu unde am un spaÅ£iu ÅŸi acum merge ÅŸi în BucureÅŸti”.