Cea de-a 33-a ediţie a Târgului de a ASAS celebrează ziua ursului - 4 - 6 februarie 2011

Luna februarie debutează cu „ziua ursului”, o sărbătoare cu data fixă 2 februarie care deschide Anul Nou Viticol şi Pomicol. Este în calendarul popular ziua din mijlocul Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martiilor de Iarnă (Banat). În calendarul creştin ortodox pe dara de 2 februarie se celebrează Întâmpinarea Mântuitorului nostru Isus Hristos. În această zi, ursul este celebrat de crescătorii de oi, dându-i o pulpă de viţel şi i se zice cu respect, Al Bătrân, Moş Martin, Moş.

„Aşa se ştie din bătrâni că pe 2 februarie, ursul iese din bârlog. Daca-şi vede umbra, adică e timp frumos, soare, intră în bârlog, pentru că iarna va mai dura patruzeci de zile, aşa se zice, dacă e ceaţă şi înnorat, dărâmă bârlogul, trage o joacă şi merge în pădure semn că iarna e pe sfârşite. Noi luam resturi de la tăierea animalelor le lăsăm ursului, adică Moşului Martin ca mulţumire pentru că ne-a ocolit animalele”, ne spune Vasile Muşetescu din comuna Şimon, judeţ Braşov.

Debutul lunii Făurar în calendarul popular e o prorocire pentru belşugul viţei de vie şi pomilor fructiferi începe “Arezanul viilor” – anul viilor o sărbătoare cu nume turcesc , Gurban, care înseamnă sacrificiul unui animal întreg şi împărţit participanţilor, în vechime se poate să se fi jertfit o oaie sau un berbec. „Se sacrificau coarde uscate ale viţei tăiate cu an înainte şi produsul, vinul erau aruncate în foc.” se precizează în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” de Ion Ghinoiu.

Produse mai hrănitoare şi mai calde

 Ce am aflat despre consumul de unt: “O alta grasime deosebit de utila tot timpul anului, dar mai ales in sezonul rece, este gheea."Ghee" este denumirea originala Ayurvedica, iar la noi mai este cunoscut drept "unt clarificat". Nu trebuie să ne speriem fiindca are provenienţă animală, căci aduce numeroase beneficii. Câtea dintre acestea sunt: hraneşte toate ţesuturile, creşte vigoarea organismului, este intineritor, antioxidant, antitoxic, este bun pentru memorie, pentru ochi (atât în administrare internă, cât şi externă), pentru persoanele slăbite, în unele afecţiuni psihice (ex: iritabilitate), înmoaie şi înfrumuseţează pielea, lubrifiază mucoasele şi face vocea mai bună, ajută la scaderea colesterolului (persoanele cu afecţiuni cardiace pot consuma 2-4 linguri pe zi, beneficiind de proprietatile sale curative). Este recomandat pentru toate vârstele, atât copiilor, cât şi bătrânilor; dă gust plăcut alimentelor în care se adaugă. Gheea nu mucegăieşte, nu râncezeşte, nu se produc alte degradări, indiferent cat ar fi păstrat, chiar şi la temperatura camerei. Textele sanscrite vechi spun ca gheea corect preparat poate rezista timp de 400 de ani.” (formula-as.ro)

Fructe, legume proaspete şi muguri de brad le gasiţi la târgul din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice

Vitaminele necesita o atentie deosebita in sezonul rece. Fructele si legumele proaspete autohtone sunt mai putine decat vara, dar le găsiţi săptămână de săptămână în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice”, mere şi suc de mere din comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

“Pe pat de bălegar pregătit încă din octombrie în solarul din comuna Scărişoara, Olt am semănat din 1 octombrie şi apoi plantat salată verde, este naturală 100%, aşteptam cumpărătorii să vină să cumpere şi să vadă ce gust deosebit are o astfel de salată crescută pe pământ şi bălegar, şi irigată de 2 ori. Avem şi spanac, ridichii de 2 luni, le-am semănat pe 1 decembrie, pătrunjel şi mărar proaspăt şi ceapă verde. Un remediu natural pentru un anotimp aşa de geros”, ne precizeză Valentin Vasile din Scărişoara, OLT.

În ţările nordice, sursa principala de vitamina C pe timpul iernii o reprezintă acele de pin sau brad, care sunt consumate crude. La noi, un sirop bine preparat din vestitii muguri de brad poate fi de mare folos. Din comuna Palanca, judeţ Bacău, de la Miercurea Ciuc sau de la participanţii din Maramureş puteţi cumpăra acest recomandat sirop.

Burduf de 100 kg la ediţia a 33-a

“La ediţia de final de ianuarie 2011 am adus un burduf cu brânză de aproximativ 70 Kg, ediţia aceasta, a 33-a m-a ambiţionat şi cred ca va ajunge la 100 kg. Vă invităm să gustaţi şi să alegeţi, fie să serviţi brânza simplă, cu mămăligă, cu unt, cu ou şi în alte mâncăruri care dau un gust aparte punând câteva bucăţi de brânză de burduf. Preţurile sunt pentru toate buzunarele iar calitatea este foarte bună. Vă aşteptăm la unicul târg săptămânal de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice” a precizat producătorul Dorin Tişcă din comuna Bran.

Cei patru producători din Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Ecvine care deţin atestate de produse tradiţionale de la Bran vă aşteaptă cu diferite şi variate specialităţi din brânză de oaie şi vacă.

Ciorba de salată cu afumătură – premieră la ediţia a 33-a

Doamna Elena Poponeci din comuna Şirnea, judeţ Braşov ne invită la o mâncare caldă, plină de energie pentru acest anotimp friguros. Ingredientele se pot cumpăra la sfârşitul săptămânii din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

“E o mâncare foarte sănătoasă. Se spală bine, bine salata. Într-o oală călim bine ceapa, tăiem salata şi o punem peste ceapă şi secretul consta în punerea unor bucăţi de slănină afumată, punem capacul şi le lăsăm la înăbuşit.

Separat se face o „papară”, aşa îi spunem noi la omletă din slăninuţă afumată, 1- 2 ouă dar numai gălbenuşurile. Peste salată şi ceapă se pune apă şi se lasă la fiert, când sunt gata se pune papara şi smântână după preferinţă. Se taie mărar verde si se pisează usturoi. Când e gata se închide focul şi se pune mărarul şi usturoiul. După gust se pune oţet, piper şi sare. Nu-i aşa că v-am făcut poftă?”.

Celebrarea “Zilei Ursului”

“ Pentru că a fost pe 2 februarie a fost“ Ziua Ursului” o să pregătim un viţel din ferma noastră din comuna Folteşti, judeţul Galaţi pentru că dorim să aducem ceva nou la începutul acestei lunii pe lângă produsele noastre tradiţionale: cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slănina, amestec de sărare, condimente, costiţă ţărănească afumată tradiţional precum şi multe alte bunătăţi. Pe toate le puteţi cumpăra sub sigla BUN GUSTOS ŞI NATURAL!

La ediţia a 33-a o să aducem muşchi de viţel umplut îl vom prepara învelindu-l în mirodenii şi ţinut o săptămână pentru frăgezire în camera de frig. Apoi pe jăratec îl vom coace timp de 6-7 ore.  Vom pregăti şi o ruladă din ficat de viţel, foarte bun şi foarte sănătos. Vă aşteptăm la Agronomie” ne precizează Maria Verdeşi de la AF DRUICĂ.

Înscrieri pentru atelierul de creaţie gastronomică

 La prima ediţie din 2011 am inaugurat un atelier de creaţie gastronomică iar bucureştenii de toate vârstele au fost invitaţi de producători să înveţe din secretele preparării produselor prezentate de-a lungul anului 2010, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti". Vă aşteptăm să vă înscrieţi la atelierul de creaţie gastronomică la adresa ateliergastronomic @ gmail.com.

Producătorii vă vor răspunde la orice întrebare legată de gastronomie locală, o ofertă bogată cu produse şi cu oferte gastronomice de la participanţii din mediul rural din următoarele judeţe prezente la târg:

Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea.

 Sâmbăta 5 februarie şi duminica februarie, începând cu ora 11, doamna Gabriela Mateiuc, din sat Tocileni din comuna Stăuceni, județul Botoșani, va prezenta o noua reţetă “Gogoşi din Moldova“ la atelierul de creaţie gastronomică şi o va oferi vizitatorilor.

 "Vă aşteptăm să gustaţi cele mai bune gogoşi, aşa cum ştim noi să le facem aici în Moldova şi cu care întâmpinăm la zile de sărbătoare pe vizitatori, urători. Din făină de la moara din Dumbrăveni, judeţul Suceava o să facem o cocă cu apă, drojdie, zahăr şi puţin ulei. O să punem şi arome naturale: coajă de la lămâie sau portocală. Şi vom face gogoşi simple sau cu brânză de vaci dulce cu stafide sau cu caş şi mărar. Brânza o aducem din zonă de la un producător  din  Săveni, judeţul Botoşani.

O să vă invităm si la „POALE în brâu”, tradiţionale pentru zona noastră care din aceiaşi compoziţie şi pe lângă compoziţia cu brânză, se mai pot umple cu dovleac, cartof sau varză. Invit pe toată lumea să vadă aceste lucruri la Agronomie în atelierul de gastronomie ," ne-a dezvăluit doamna Mateiuc.

În continuare vă prezentăm recomandările noastre pentru ediţia XXXIII-a a Târgului de produse ecologice, tradiţionale şi naturale – produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 69/2004.

Produse tradiţionale pe care puteţi să le gustaţi şi cumpăraţi de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice:

Din Comuna Folteşti, jud. Galaţi de la S.C. DRU AGRO S.R.L:

Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, şi cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional, costiţă ţărănească, slăninuţă ţărănească afumată tradiţional,m pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale (ardei iute sub formă mărunţită, usturoi , sub formă de mujdei, piper, maghiran, cimbru) etc.

Din Sat Ghilieni, judeţ Covasna de la LARAPINTA IMPORT-EXPORT S.R.L vă aşteptăm la:

Ceafă de porc a la Chilieni
Cotlet de porc a la Chilieni
Piept de porc a la Chilieni
Cârnaţi cu boia a la Chilieni
Cârnaţi tradiţionali a la Chilieni
Salam de casă a la Chilieni
Salam cu boia a la Chilieni
 Produse tradiţionale pe la care le aducem la târgul de la Agronomie sunt din zonele locuite de maghiari, a căror tradiţie s-a păstrat din cele mai vechi timpuri, reţetele fiind transmise din generaţie în generaţie. Ingredientele utilizate pentru gust şi aromă sunt numai produse naturale tradiţionale, folosite în proporţii optime pentru obţinerea savorii inconfundabile a preparatelor. Condimentate cu piper, chimen, usturoi şi boia, sărate şi lăsate la maturat într-un ciubăr confecţionat din lemn de esenţă tare, afumate în curent de fum, prin arderea rumeguşului din lemn de fag, produsele tradiţionale sunt lăsate la uscat timp de 14 zile. La realizarea produselor tradiţionale nu sunt folosiţi aditivi si adaosuri alimentare„ ne precizează domnul Lorentz reprezentantul firmei LARAPINTA.

Din comuna Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj de la SICILIANA S.R.L., sunteţi aşteptaţi la:

Carne de porcine “Silvania”
Ceafă legată si afumată
Pecie lungă afumată
Clisă afumată
Salam “Cordiş”
Din comuna Lăpuşel, judeţ Maramureş, firma SC TOTO SRL vă îmbie la produse tradiţionale şi o parte şi ecologice din carne de porc si vită. Cele tradiţionale:

Cârnaţi de casă TOTO Lăpuşel,
Slănină de casă TOTO Lăpuşel
Jambon afumat TOTO Lăpuşel
Cârnăciori ardeleneşti TOTO
Coaste afumate TOTO
Tobă de casă TOTO
Pate de casă TOTO
Pâine de casă TOTO
Pâine de mălai Toto
Pogăcele cu jumări ToTo
“Vom marca şi noi ziua ursului pregătind câteva produse din carne de vită special pentru această a 33-a ediţie. O să fie pregătit cum ne-au învăţat bunicii noştri aici în Maramureş.” Face invitaţia Ion Tătăran, Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice din Maramureş

Din comuna Topoloveni, judeţ Argeş firma SC SONIMPEX SERV COM SRL vă aşteaptă la binecunoscutul produs tradiţional Magiun natural din prune MAGIUNUS SCORILLOS şi la Prune deshidratate.