Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri - avanpremiera spectacolului la Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Sânziana ÅŸi Pepelea, de Vasile Alecsandri - avanpremiera spectacolului la Teatrul NaÅ£ional Cluj-Napoca  Teatrul NaÈ›ional din Cluj-Napoca invită spectatorii la avanpremiera spectacolului Sânziana ÅŸi Pepelea, de Vasile Alecsandri, care va avea loc în data de 25 iunie 2013, începând cu ora 19:00, în sala mare de spectacole.

Regia: Alexandru Dabija; scenografia: Cristian Rusu; muzica originală: Ada Milea și Anca Hanu; mişcare scenică: Florin Fieroiu; asistent costume: Cătălina Chirilă; asistent de regie: Leta Popescu.

DistribuÅ£ia: Sânziana, Baba Catrina, Zână - Anca Hanu; Baba Rada, Zâna Lacului - Miriam Cuibus; Baba Anghelica, Zână - Angelica Nicoară; Baba Marghioala, Zână - Irina Wintze; Tândală, Baba GheorghiÈ›a - Romina Merei; Baba Casandra, Zână - Adriana Băilescu; Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână - Patricia Brad; Pepelea - Matei Rotaru; Zmeul, Baba Anica - IonuÅ£ Caras; Papură, Baba Domnica - Radu Lărgeanu; CodruÈ›a - Cristian Grosu; Păcală - Adrian Cucu; Lăcustă - Cătălin Herlo; Pârlea - DragoÅŸ Pop; Popa Parodie - Cristian Rigman; Zorilă, Paharnicul - Miron Maxim; Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul - Silvius Iorga; Cuviosul Mihnea Trompetistul - Mihnea Blidariu.

Cu Sânziana ÅŸi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieÅŸte însă multe adevăruri despre firea românească valabile ÅŸi astăzi; un text foarte teatral, cu potenÅ£ialităţi scenice, de joc… „E jucăuÅŸ, da, afirmă regizorul, era ÅŸi vremea când se descopereau, cel puÅ£in la noi, efecele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… ÅŸi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, ÅŸi o făcea mai mult sau mai puÅ£in calculat, era cunoaÅŸterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, ÅŸi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creÅŸtină, cu ortodoxismul. Å¢inta spectacolul este însă în primul rând să bine-dispună“.

Multe personaje au fost reinventate, regândite, aÅŸa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum“. „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până ÅŸi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespeariană, pentru că este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemă pe care poÅ£i face multe lucruri. Åži râzi, ÅŸi e mult folclor ÅŸi multă Moldovă prezentă, chiar ÅŸi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentă.“

Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea ÅŸi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părÅ£ile muzicale purtând semnătura Adei Milea. „Textul este un muzical, o «feerie naÅ£ională» muzicală, textul original este plin de cântecele, iar profitând de acest lucru ne-am pus ÅŸi noi pe cântecele dar… pe ale noastre sau, mai bine zis pe ale Adei Milea... ele ilustrează personaje, situaÅ£ii, anumite momente de vârf… Muzica exprimă de obicei mult mai bine decât textul, dacă e ÅŸi bună, ÅŸi nimerită, iar teatrul este în general prea inundat de cuvinte…“

Extrase din interviul realizat de Ștefana Pop-Curșeu cu regizorul Alexandru Dabija.

Interviul integral poate fi citit în caietul de sală al spectacolului.