Mormântul regelui valah Mislav ar putea fi în Ţara Loviştei

O descoperire arheologică a unei echipe de istorici ai Muzeului de Istorie din Vâlcea, petrecută duminică în comuna Titeşti, ar putea fi consemnată drept "descoperirea anului", potrivit declaraţiilor reprezentanţilor instituţiei vâlcene.

"Povestea începe când un tânăr profesor pe atunci, poate şi prea tânăr pentru a fi băgat în seamă de mai marii istorici, a găsit o 'intrare spre trecut'. În 1971, profesorul de istorie Constantin (Telu) Popescu din Perişani - Ţara Loviştei a remarcat o formă de relief ciudată pe malul unui pârâiaş, de-a lungul "Călimării" (Caii celei Mari). Trebuie precizat că până la stăpânirea austriacă de la începutul secolului al XVIII-lea, drumul de legătură între Vâlcea şi Ardeal nu era Valea Oltului, ci cel prin Jiblea - Perişani - Titeşti - Câineni", a precizat prof. Oane.

Forma de relief găsită la Titeşti părea mai degrabă un tumul. O movilă de pământ, creată de mâna omului, în formă de piramidă, plină de aluniş, iar în vârful tumulului a fost găsită o stâncă cu o inscripţie în slavonă veche.

O echipă formată din prof.dr. Sorin Oane, istoric, prof dr. Liliana Beu, arheolog şi prof.dr. Ion Soare, specialist în slavonă, s-a deplasat duminică în comuna Titeşti pentru a analiza piatra descoperită în vârful tumulului. "Este clar o piatră funerară, o inscripţie specifică voievozilor... Prima linie s-ar traduce 'Prin mila Domnului', iar a doua ca 's-a pristavit', ca a decedat, adică. Din a treia linie se disting primele trei litere ale numelui, şi anume un 'Mis'... Dar acest 'Mis' ar putea fi o minune", a spus profesorul Soare.

Singurul voievod cunoscut în Ţara Loviştei ale cărui iniţiale corespund este Mislav, Mişelav sau Micislav. Acesta pare să fi fost un conducător din Muntenia la 1241, localizat pe cursul superior al Oltului, în perioada celei mai mari invazii a tătarilor în Europa. Singurele referiri la adresa sa apar într-o cronica persană a lui Rasid-ed-din.

"În izvorul persan sunt specificaţi cei doi conducători din această regiune - Mislav, care pare a fi tatăl lui Seneslau şi dincolo de Olt, Bezerenbam, predecesorul lui Litovoi. Numele de Bezerenbam se spune că mai târziu s-a transformat în Basarab", a precizat prof. Sorin Oane.

Rămâne de văzut dacă descoperirea de duminică din comuna Titeşti este mormântul cneazului Mislav. Reprezentanţii Muzeului de Istorie vâlcean au spus că vor apela şi la alţi specialişti şi că sunt mari şanse ca în zonă să se deschidă cât de curând un şantier arheologic.

"Este foarte plauzibil să fie Mislav, trebuie însă venit aici, săpat, analizat. Da, ar fi uluitor. Ar fi după 'Cloşca cu pui de aur' o a doua mare descoperire arheologică din România. În orice caz, este ceva aici, slavonă veche, această movilă de pământ, pietrele din jur care sunt bine alese ca un zid. Se vede că e un mormânt zidit. Nu ştiu pe cine nu l-ar încerca emoţiile privind tot ansamblul", a precizat prof. Ion Soare.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres

Ai vazut noul Forum ArtSpirit? Intra si comenteaza subiecte din toate domeniile. Vezi ArtSpirit.ro/Forum!