Mii de moţi vor urca, duminică, la Crucea Iancului de la Mărişel

Mii de moţi vor urca, duminică, 11 iulie, la Crucea Iancului de la Mărişel, aşa precum obişnuiesc să o facă din 1850, pentru a-i aduce un omagiu paşoptistului Avram Iancu şi strămoşilor care au învins, într-o dramatică bătălie, trupele armatei maghiare trimise să pună capăt mişcării revoluţionare române de la 1848.

Duminică, la Crucea Iancului va fi oficiat un Te Deum şi vor fi depuse coroane de flori. Manifestările includ o paradă a portului popular, o defilare sărbătorească a călăreţilor şi un mare concert folcloric susţinut de Ansamblurile "Cununa Transilvană" a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, "Cununa Munţilor" din Măguri Răcătău, "Cununa Apusenilor" din Gilău, "Doina" din Turda şi Fanfara Militară.

Pe scenă vor urca îndrăgiţi interpreţi de muzică populară, precum familia Petreuş, Maria Marcu, Mihai Mariş, Amalia Codorean-Chindriş, Florian Roşan, Aurel Şuteu, Maria Lobonţ şi Mariana Morcan. La reuşita programului artistic îşi vor da concursul tarafurile din Mărişel, Măgura Vişagului, şi grupul "Taragotiştii din Mărişel".

Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, Primăriei şi Consiliului Local Mărişel.

În 2009, la sărbătoarea de la Mărişel au fost peste 10.000 de persoane. Localnicii au fost convinşi că dacă nu ploua şi nu era ceaţă, numărul participanţilor ar fi fost cu mult mai mare.

Bătălia de la Mărişel - Fântânele a avut loc la 6 iulie 1849, cetele moţilor fiind alcătuite din aproximativ 500 oameni, în timp ce oastea maghiară a avut 3.000 de oştaşi bine înarmaţi şi cinci tunuri. Tribunii Nicolae Corcheş şi Iacob Olteanu, trimişi de Crăişorul Munţilor, Avram Iancu, au organizat trei cete de luptă, formate din 123 de vânători, 137 de lănceri şi din locuitorii satelor din jur, toţi dispuşi în trei puncte strategice, pe unde trebuia să treacă trupele inamice. De mare ajutor în obţinerea victoriei au fost tulnicăresele conduse de o femeie dârză, Pelaghia Rosu, devenită o figură legendară a Apusenilor.

Crucea Iancului de la Mărişel a fost ridicată iniţial din lemn, în 1924, la aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, de către fraţii Vasile, Ioan şi Gavril Crişan, fiind ulterior înlocuită, de aceiaşi oameni inimoşi, cu o cruce de piatră. În toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena şi cedarea părţii de Nord-Vest a Transilvaniei, crucea a fost demontată, adusă în sat şi ascunsă, de frica răzbunării horthyste. După retragerea trupelor horthyste şi restabilirea frontierei de stat dintre România şi Ungaria, rezerviştii din Batalionul Someş, cu sediul în Beliş, ajutaţi de locuitorii din Marişel, au ridicat o nouă Troiţă de piatră, în locul unde s-au aflat anterior celelalte două monumente. Troiţa a fost sfinţită la 24 iunie 1944, în cadrul unui ceremonial militar-religios.

În jurul acestei troiţe, numite Crucea Iancului, se adună moţii, an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Crăişorul Munţilor. Şcoala generală din Mărişel se numeşte "Pelaghia Roşu".

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres

Ai vazut noul Forum ArtSpirit? Intra si comenteaza subiecte din toate domeniile. Vezi ArtSpirit.ro/Forum!