Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului - expoziţie-eveniment la MNAR

Muzeul NaÅ£ional de Artă al României invită doritorii, din 7 decembrie 2012 până pe 26 mai 2013, să vizualizeze expoziÅ£ia-eveniment Mărturii. Frescele Mănăstirii ArgeÅŸului, organizată de SecÅ£ia de Artă Veche Românească (curatori: Emanuela Cernea ÅŸi LucreÅ£ia Pătrăşcanu).

ExpoziÅ£ia reuneÅŸte, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraÅ£iei murale al bisericii Mănăstirii ArgeÅŸului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) - personaj istoric definitoriu pentru cultura românească.
 
Atribuite zugravului Dobromir din TârgoviÅŸte ÅŸi echipei sale care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii, restaurare coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887.
 
Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.
 
Avem astfel ocazia să redescoperim, la aproape jumătate de mileniu de la crearea sa, acest preÅ£ios tezaur de artă veche românească, mărturie a gustului artistic care a guvernat evoluÅ£ia picturii medievale în Å¢ara Românească.
 
Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numără: portretul votiv al lui Neagoe Basarab ÅŸi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniÅ£ei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat ÅŸi arhiereu, Ioan Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum ÅŸi impresionanta galerie de sfinÅ£i militari.
 
Alături de fresce sunt expuse ÅŸi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul Episcopia Curtea de ArgeÅŸ realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preÅ£ioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării.
 
Produsele multimedia integrate expoziÅ£iei facilitează comunicarea ÅŸi receptarea de către public a concluziilor cercetării fragmentelor de frescă de la Mănăstirea ArgeÅŸului. Astfel, în expoziÅ£ie vor rula un film de prezentare a intervenÅ£iilor de restaurare ÅŸi reconstituirea virtuală 3D a poziÅ£iilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor.
 
Un touchscreen cu o aplicaÅ£ie interactivă permite accesul la desenele ÅŸi schiÅ£ele realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de ArgeÅŸ în 1860, reunite în Albumul naÅ£ional, care copiază tablourile votive din interiorul bisericii ÅŸi imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare.
Materialele multimedia sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu).
 
ExpoziÅ£ia beneficiază de o scenografie specială, inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a ArgeÅŸului ca ÅŸantier fără sfârÅŸit, într-o continuă prefacere. Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în 1879, este emblematică pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecÅ£i Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă ÅŸi Cosmin Pavel).
 
Muzeul NaÅ£ional de Artă al României mulÅ£umeÅŸte Muzeului NaÅ£ional de Istorie a României, care a împrumutat două fresce, ÅŸi Universităţii de Arhitectură ÅŸi Urbanism „Ion Mincu”, care a împrumutat planuri, relevee ÅŸi fotografii din perioada restaurării Mănăstirii ArgeÅŸului.
 
 
 

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN)