Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan - expoziţie-document la Muzeul Satului

O impresionantă expoziÅ£ie-document cu tema "Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan", care prezintă fenomenul deportărilor din Banat ÅŸi MehedinÅ£i, din vara anului 1951, s-a deschis, vineri, 25 martie 2011, în Sala Gheorghe FocÅŸa a Muzeului NaÅ£ional al Satului "Dimitrie Gusti".

"Am căutat să sugerăm leagănele goale ale copiilor morÅ£i în Bărăgan. ExpoziÅ£ia prezintă o pagină din istoria neagră a ţării noastre", a afirmat, la vernisaj, directorul general al instituÅ£iei gazdă, dr. Paulina Popoiu.

La rândul său, preÅŸedintele Memorialului Sighet, poeta Ana Blandiana, a apreciat că prezenÅ£a în număr atât de mare a tinerilor, alături de persoane de vârsta a treia, supravieÅ£uitori ai deportărilor din Bărăgan, dovedeÅŸte că acestora le pasă ÅŸi nu sunt indiferenÅ£i.

În opinia ei, astfel de expoziÅ£ii nu vorbesc doar despre trecut, ci sunt menite să ajute la înÅ£elegerea prezentului, viciat de "reziduurile puternice" ale acelei perioade, pentru a se putea construi viitorul.

"Nu trebuie să uităm, vorbesc în numele celor 6 milioane de evrei uciÅŸi, care au fost vinovaÅ£i că au fost evrei, ÅŸi în numele celor din Bărăgan, care au murit fără să ÅŸtie de ce", a spus Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii ÅŸi Patrimoniului NaÅ£ional (MCPN). Ea a făcut un apel la unirea forÅ£elor "pentru a nu lăsa să se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat".

Scriitorul Romulus Rusan, director al Centrului InternaÅ£ional de Studii asupra Comunismului (CISAC) din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului ÅŸi al RezistenÅ£ei - FundaÅ£ia Academia Civică, a apreciat că această expoziÅ£ie de istorie aplicată, care se înscrie în ofensiva dusă de istoricii din România pentru redescoperirea unui trecut Å£inut necunoscut, prezintă "istoria unei odisei, a unui genocod social aproape neexplicabil".

La eveniment au fost prezenţi numeroşi supravieţuitori ai deportărilor din Bărăgan care au rememorat evenimentele de acum 60 de ani.

ExpoziÅ£ia este organizată de CISAC ÅŸi face parte din proiectul "Memoria deportărilor din România", susÅ£inut de programul "Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei" al Comisiei Europene.

Ea este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic ÅŸi tematic: situaÅ£ia internaÅ£ională din anii '50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de "dislocare", alcătuirea "listelor negre", pregătirea ÅŸi executarea deportării, viaÅ£a în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei ÅŸi mâncării, ÅŸcoala, munca, înmormântările, "Domiciliul obligatoriu".

Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărÅ£i ÅŸi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului InternaÅ£ional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC, în cadrul vernisajului expoziÅ£iei fiind lansat ÅŸi un audiobook cu fragmente de amintiri.

Obiectele expuse au fost transferate de la Memorialul Sighet pentru perioada cât expoziÅ£ia se va afla la BucureÅŸti, TimiÅŸoara, Drobeta-Turnu Severin ÅŸi Brăila.

Colaborarea, devenită tradiÅ£ională, cu Muzeul NaÅ£ional al Satului (a doua, după cea realizată în anul 2009, când a fost vernisată expoziÅ£ia "Ţăranii ÅŸi comunismul. Recviem pentru ţăranul român") constă din montarea în mijlocul exponatelor a unei bogate parade de costume populare din zona afectată de deportare.

Deportările din Banat ÅŸi MehedinÅ£i, din vara anului 1951, reprezintă unul dintre cele mai teribile proiecte de epurare socială pe care le-a inventat regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plină dominaÅ£ie sovietică.

În urma unui plan pregătit timp de trei luni, cu precizie diabolică, au fost scoÅŸi din casele lor, pe parcursul nopÅ£ii de 18 spre 19 iunie, fără niciun anunÅ£ prealabil, peste 44.000 de oameni, începând cu femeile ÅŸi bărbaÅ£ii apÅ£i de muncă ÅŸi continuând cu familiile lor, compuse din bătrâni de până la 85 de ani ÅŸi din copii de toate vârstele, unii din ei nou-născuÅ£i.

Peste cinci ani, în 1956, deportaÅ£ii s-au întors la casele lor, dar mulÅ£i le-au găsit ocupate de profitorii regimului ÅŸi pentru a doua oară au fost obligaÅ£i să ia viaÅ£a de la capăt. 1.600 dintre ei (din care 175 de copii) muriseră în detenÅ£ie ÅŸi curând osemintele lor au fost arate cu tractorul, odată cu satele făcute una cu pământul.

Unele sate au fost totuÅŸi transformate în centre de "domiciliu obligatoriu" pentru miile de deÅ£inuÅ£i politici eliberaÅ£i din închisori la expirarea pedepsei, dar consideraÅ£i recalcitranÅ£i ÅŸi "nereeducabili".

Între 1955 ÅŸi 1964, s-au perindat pe la Rubla, LăteÅŸti, Măzăreni, Dropia, Zagna, Fundulea personalităţi ale vieÅ£ii politice ÅŸi culturale, între care Corneliu Coposu, Ion C. Brătianu, Dan M. Brătianu, Constantin C. Giurescu, Ion Diaconescu, Camil Demetrescu, Hans Bergel, studenÅ£ii Paul Goma, Dan Mugur Rusiecki, Ion Varlam.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres si citat de ArtSpirit.ro