Delta Dunării, paradisul în pericol - expoziție de fotografie la Parlamentul European, intre 1 și 3 februarie 2011

Ziua InternaÅ£ională a Zonelor Umede aduce din nou în atenÈ›ia publicului Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă naturală a Europei È™i, totodată, cea mai bogată în biodiversitate. Intre 1 È™i 3 februarie, Parlamentul European găzduieÈ™te expoziÈ›ia de fotografie „Delta Dunării, paradisul în pericol”, o iniÈ›iativă a europarlementarului Daciana Sârbu, împreună cu AsociaÅ£ia SalvaÅ£i Dunărea ÅŸi Delta È™i WWF.

Prin intermediul evenimentului, organizatorii amintesc publicului că Delta Dunării este o valoare naturală a Europei È™i totodată a patrimoniului natural universal , nu doar o chestiune financiară, care implică România È™i Ucraina. In ultimii 20 de ani, greÈ™elile din vremea comunismului (lucrări de desecare È™i îndiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci È™i comunitățile locale. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare – foste lacuri È™i canale desecate ce au fost date în concesiune anumitor companii È™i investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pentru oamenii din zonă sau pentru natură- pot fi redate Deltei prin lucrări de reconstrucÈ›ie ecologică.

"Am fost unul dintre iniÈ›iatorii declaraÈ›iei scrise care cerea, practic, forurilor europene să creeze o strategie dedicată Dunării È™i Deltei, iar ulterior chiar am invitat două comisii europarlamentare (de Mediu È™i Dezvoltare regională) la Tulcea, ca să vadă, la faÈ›a locului, frumuseÈ›ea care trebuie protejată. Acum am adus imaginea aceleiaÈ™i frumuseÈ›i, dar È™i a pericolelor care o amenință, chiar la Bruxelles, sub ochii instituÈ›iilor europene. Sper ca semnalul nostru să fie înÈ›eles", a declarat Daciana Sârbu, MEP, membru în Comisia de Mediu, Sănătate Publică È™i Alimentară a Parlamentului European.

„Trebuie să înÈ›elegem că Delta Dunării ne pune la dispoziÈ›ie o serie de beneficii- surse de hrană È™i de apă dulce, căi navigabile, potenÈ›ial pentru turism. Or toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, dacă Delta nu este gestionată integrat, dacă nu-i oferim nimic în schimb, dacă nu vom fi capabili să controlam braconajul È™i dezvoltarea haotică a turismului È™i dacă nu avem o viziune despre cum ar trebui să arate această zonă în 10 ani de zile : o adevarată rezervaÈ›ie a biosferei È™i nu un spaÈ›iu dedicat vânătorii È™i pescuitului, acoperit de ciment È™i de gunoaie. Pentru că acesta este viitorul Deltei care se conturează în prezent`, a declarat Cristian Tetelea, Manager de Programe- Bazinul Dunării în cadrul WWF.

Starea actuală a Deltei este reflectată de expoziÈ›ia cu nume ilustrativ –„Delta Dunării, paradisul în pericol”. Cele 30 de imagini expuse la Parlamentul European invită publicul să descopere frumuseÈ›ea È™i unicitatea Deltei, prin ochii a 4 fotografi români pasionaÈ›i de natură : Dan Dinu, Iliuță Goean, Helmut Ignat È™i Daniel Petrescu, fără a permite, însă, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, aÈ™a cum este, în general, prezentată È™i promovată Delta. Organizatorii expoziÈ›iei È™i-au propus să redea o imagine reală a Deltei Dunării din zilele noastre, ce pune în antiteza natura salbatică È™i satele tradiÈ›ionale de pescari cu dezvoltarea haotică a turismului, vânătoarea ilegală È™i alte presiuni aduse astfel în atenÈ›ia opiniei publice.

În perspectiva AsociaÈ›iei SalvaÈ›i Dunărea È™i Delta È™i a WWF, provocarea majoră în gestionarea Deltei Dunării este concilierea intereselor de conservare cu cele de dezvoltare economică. In RezervaÈ›ia Biosferei Delta Dunării există o structură complicată a responsabilităţilor pe diferite domenii de activitate, fapt care îngreunează însăşi colaborarea autorităţilor locale responsabile de gestionarea Deltei. O viziune comună pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptată È™i susÈ›inută de toÈ›i factorii de interes, ar putea fi o soluÈ›ie pentru problemele cu care încă se confruntă astăzi Delta Dunării:

• Întârzierea lucrărilor de reconstrucÈ›ie ecologică. ReconstrucÅ£ia ecologică a Deltei este o soluÅ£ie necesară menÅ£inerii proceselor naturale ale Deltei Dunării, benefică pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic È™i dorită de comunitățile locale. DeÈ™i reprezintă obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstrucÈ›ia ecologică a terenurilor degradate neproductive nu se realizează, din cauza intereselor divergente ale instituÅ£iilor locale, dar ÅŸi a situaÅ£iei proprietăţilor sau concesiunilor păguboase.

• Pescuitul intensiv ÅŸi braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. DeÅŸi AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Pescuit ÅŸi Acvacultură a modificat legea pescuitului, introducând noi reguli pentru această activitate în Delta Dunării, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioadă de zece ani, operaÅ£iunile instituÅ£iilor de control ÅŸi ale justiÅ£iei sunt ineficiente în a asigura respectarea legii.

• Turismul: dezvoltarea haotică din ultimii ani a turismului reprezintă o ameninÅ£are tot mai mare la adresa biodiversităţii Deltei, iar această tendinţă continuă să crească. Comunităţile locale nu beneficiază de pe urma dezvoltării turistice, ci din contra, se simt ignorate de investiÅ£iile realizate de întreprinzători. Resursele naturale ale Deltei trebuie să reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respectă valorile deltaice ÅŸi care pot contribui la conservarea biodiveristăţii.

• Transformarea plajelor ÅŸi în special a grindului Chituc, prin amenajarea unor staÅ£iuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice în Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de staÅ£iuni turistice încalcă atât prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţi, cât ÅŸi statutul de rezervaÅ£ie a biosferei, patrimoniu UNESCO. De altfel, Comisia Europeană a solicitat, recent, României să se ocupe de aspectele necorespunzătoare ale protecÅ£iei mediului natural din zona Sulinei ÅŸi a Deltei Dunării, Comisia fiind preocupată de procedurile deficitare de evaluare a impactului potenÅ£ial al dezvoltării turismului în această zonă care face parte din reÅ£eaua europeană de arii protejate Natura 2000. Dacă în termen de două luni autorităţile nu informează Comisia cu privire la măsurile luate în vederea asigurării respectării legislaÅ£iei UE în materie, Comisia poate transmite cauza CurÅ£ii Europene de JustiÅ£ie.

"Dezechilibrul componentelor dintr-o biosferă cum este RezervaÈ›ia Delta Dunării, cea mai importantă zonă umedă a Europei din punctul de vedere al biodiversității, poate duce la un dezastru al lanÈ›ului trofic È™i chiar al societăților umane deltaice. ExpoziÈ›ia îÈ™i propune unul dintre ultimile semnale de alarmă, înainte de a se isca fenomene ireversibile în acest colÈ› de rai. Economicul nu trebuie să subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie să armonizeze durabil natura È™i oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este în pericol nu numai să dispară sau să se întoarcă împotriva noastră, ci să nu poată fi admirată decât în poze de către copiii noÈ™tri", a declarat Liviu Mihaiu, directorul AsociaÈ›iei SalvaÈ›i Dunărea È™i Delta.