George Georgescu – 125 de ani de la naştere: două concerte extraordinare la Ateneul Român

Filarmonica „George Enescu” din BucureÈ™ti organizează, în zilele de 4 ÅŸi 5 octombrie 2012, de la ora 19.00, două concerte extraordinare, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naÅŸterea dirijorului George Georgescu (12 septembrie 1887 – 1 septembrie 1964). Cele două evenimente de la Ateneul Român vor marca deschiderea stagiunii 2012-2013, fiind susÅ£inute de Orchestra Simfonică ÅŸi Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijor: Horia Andreescu, solist: Valentin Gheorghiu, interpreÈ›i: Adela Zaharia (soprană), Carmen Topciu (mezzosoprană), Cristian MogoÈ™anu (tenor), Marius BoloÈ™ (bas), dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Institutul Cultural Român este partener al proiectului, alături de TVR.

În program: Ludwig van Beethoven – Fantezia pentru pian, cor ÅŸi orchestră în do minor, op. 80, o evocare a sentimentelor trezite de natură, un mesaj de pace ÅŸi bucurie pe un libret de Kristian Kuffner, ÅŸi Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125, având ca text poemul Odă bucuriei scris de Friedrich Schiller, simfonie socotită capodopera lui Beethoven.

În pauza concertelor din 4 È™i 5 octombrie va fi lansat un CD Beethoven editat de Casa Radio, care conÈ›ine înregistrări cu Simfonia nr. 9 în re minor, op.125 È™i Uvertura „Coriolan”, op.62, în interpretarea Corului ÅŸi Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta marelui dirijor George Georgescu. Personalitatea acestuia va fi evocată de Jean-Charles Hoffelé, jurnalist Diapason, muzicolog È™i editor.

George Georgescu s-a născut la Sulina la 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din BucureÅŸti, continuând studiul violoncelului la Åžcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunÅ£e la cariera de violoncelist. Intuind adevărata sa vocaÈ›ie, Arthur Nikisch ÅŸi Richard Strauss, mari muzicieni ai vremii, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 dirijează pentru prima oară Filarmonica din Berlin.

Succesul – atât cel de public, cât ÅŸi cel consemnat de critică – a fost remarcabil. La trei ani de la debutul său, Jean Royère scria în Le Courrier musical: „…Un ÅŸef de orchestră de geniu – cuvântul nu e deloc prea tare… Georgescu, în această seară memorabilă, a fost însăşi Muzica! Ce stăpânire de sine ÅŸi ce măiestrie! Ce ÅŸtiinţă ÅŸi ce pasiune! Am avut cu toÅ£ii sentimentul unei acÅ£iuni cvasi-plasmatice (aici cuvântul „direcÅ£ie” nu este suficient), un corp căruia i se dădea un suflet. Singulară, desigur, ÅŸi admirabilă posedare, de către un Maestru, a unei formaÅ£ii, cum este cea a Societăţii de Concerte a Conservatorului.“

La 4 ianuarie 1920 susÈ›ine primul concert la Ateneul Român, iar din anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câÅ£iva ani), directorul general al Filarmonicii din BucureÈ™ti. Este numit, de asemenea, È™i director al Operei Române, fiind cel care a înfiinÅ£at prima ÅŸcoală de balet. În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii. Datorită notorietăţii internaÅ£ionale ÅŸi a relaÅ£iilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la BucureÅŸti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroÈ™i compozitori ÅŸi instrumentiÅŸti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În acelaÈ™i timp, a promovat compoziÈ›ia românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, MarÈ›ian Negrea, Constantin Silvestri.
George Enescu, prietenul său apropiat îi scria în 1925:

„Georgescu dragă,

Pentru a treia sau a patra oară în viaÅ£a mea de compozitor care a început acum vreo 24 de ani – am avut adevărata emoÅ£ie, nespus de dulce, pe care o resimte autorul când se simte în fine înÅ£eles ÅŸi se vede interpretat cu convingere... îndrăznesc să zic, cu dragoste! ÎÅ£i mulÅ£umesc din inimă ÅŸi mulÅ£umesc ÅŸi tuturor camarazilor din orchestră.

Să trăieÅŸti pentru bucuria noastră a Românilor ÅŸi muzicienilor.”

Două decenii mai târziu, intervenÈ›ia lui George Enescu va fi salutară pentru readucerea lui George Georgescu în viaÈ›a muzicală după ce fusese „epurat” pe viață.

George Georgescu a fost apropiat de orchestră È™i de lumea muzicală până în ultimul moment al vieÅ£ii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îÅŸi începuse cariera. Cu ÅŸapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă, 850 de concerte în BucureÅŸti cu programe inedite – 100 de piese româneÅŸti ÅŸi 396 de lucrări străine, majoritatea, partituri contemporane în primă audiÅ£ie, colaborase cu 150 de soliÅŸti români ÅŸi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul ÅŸi-a desfăşurat activitatea, „epoca Georgescu”.

Biletele vor fi puse în vânzare marÈ›i, 2 octombrie, la casa de bilete a Ateneului Român, tel. 021 315 68 75.