George Georgescu – 125 de ani de la naştere: două concerte extraordinare la Ateneul Român

Filarmonica „George Enescu” din București organizează, în zilele de 4 şi 5 octombrie 2012, de la ora 19.00, două concerte extraordinare, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu (12 septembrie 1887 – 1 septembrie 1964). Cele două evenimente de la Ateneul Român vor marca deschiderea stagiunii 2012-2013, fiind susţinute de Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijor: Horia Andreescu, solist: Valentin Gheorghiu, interpreți: Adela Zaharia (soprană), Carmen Topciu (mezzosoprană), Cristian Mogoșanu (tenor), Marius Boloș (bas), dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Institutul Cultural Român este partener al proiectului, alături de TVR.

În program: Ludwig van Beethoven – Fantezia pentru pian, cor şi orchestră în do minor, op. 80, o evocare a sentimentelor trezite de natură, un mesaj de pace şi bucurie pe un libret de Kristian Kuffner, şi Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125, având ca text poemul Odă bucuriei scris de Friedrich Schiller, simfonie socotită capodopera lui Beethoven.

În pauza concertelor din 4 și 5 octombrie va fi lansat un CD Beethoven editat de Casa Radio, care conține înregistrări cu Simfonia nr. 9 în re minor, op.125 și Uvertura „Coriolan”, op.62, în interpretarea Corului şi Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta marelui dirijor George Georgescu. Personalitatea acestuia va fi evocată de Jean-Charles Hoffelé, jurnalist Diapason, muzicolog și editor.

George Georgescu s-a născut la Sulina la 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, continuând studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata sa vocație, Arthur Nikisch şi Richard Strauss, mari muzicieni ai vremii, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 dirijează pentru prima oară Filarmonica din Berlin.

Succesul – atât cel de public, cât şi cel consemnat de critică – a fost remarcabil. La trei ani de la debutul său, Jean Royère scria în Le Courrier musical: „…Un şef de orchestră de geniu – cuvântul nu e deloc prea tare… Georgescu, în această seară memorabilă, a fost însăşi Muzica! Ce stăpânire de sine şi ce măiestrie! Ce ştiinţă şi ce pasiune! Am avut cu toţii sentimentul unei acţiuni cvasi-plasmatice (aici cuvântul „direcţie” nu este suficient), un corp căruia i se dădea un suflet. Singulară, desigur, şi admirabilă posedare, de către un Maestru, a unei formaţii, cum este cea a Societăţii de Concerte a Conservatorului.“

La 4 ianuarie 1920 susține primul concert la Ateneul Român, iar din anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din București. Este numit, de asemenea, și director al Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima şcoală de balet. În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii. Datorită notorietăţii internaţionale şi a relaţiilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la Bucureşti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroși compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În același timp, a promovat compoziția românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Marțian Negrea, Constantin Silvestri.
George Enescu, prietenul său apropiat îi scria în 1925:

„Georgescu dragă,

Pentru a treia sau a patra oară în viaţa mea de compozitor care a început acum vreo 24 de ani – am avut adevărata emoţie, nespus de dulce, pe care o resimte autorul când se simte în fine înţeles şi se vede interpretat cu convingere... îndrăznesc să zic, cu dragoste! Îţi mulţumesc din inimă şi mulţumesc şi tuturor camarazilor din orchestră.

Să trăieşti pentru bucuria noastră a Românilor şi muzicienilor.”

Două decenii mai târziu, intervenția lui George Enescu va fi salutară pentru readucerea lui George Georgescu în viața muzicală după ce fusese „epurat” pe viață.

George Georgescu a fost apropiat de orchestră și de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă, 850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite – 100 de piese româneşti şi 396 de lucrări străine, majoritatea, partituri contemporane în primă audiţie, colaborase cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea, „epoca Georgescu”.

Biletele vor fi puse în vânzare marți, 2 octombrie, la casa de bilete a Ateneului Român, tel. 021 315 68 75.