Dan Berindei: Dictionarul - tezaur al limbii romane, o izbanda

Dan Berindei, vicepreÅŸedinte al Academie Române, a apreciat, miercuri, în Aula Academiei Române, că finalizarea "DicÅ£ionarului - tezaur al limbii române" (DTLR) reprezintă o izbândă a naÅ£iunii române, o sărbătoare a lingviÅŸtilor ÅŸi a Academiei Române.

"Cel mai înalt for de ÅŸtiinţă ÅŸi cultură al ţării demonstrează încă o dată că îÅŸi realizează sarcinile istorice ÅŸi reprezintă o râvnă ÅŸi un îndemn", a spus Dan Berindei, în deschiderea ÅŸedinÅ£ei festive organizate cu prilejul publicării ultimului volum (37) din DTLR.

Marius Sala, vicepreÅŸedinte al Academiei Române, redactor responsabil al DicÅ£ionarului, a apreciat că DTLR este "catedrala limbii române, la care au lucrat meÅŸteri mari, calfe ÅŸi zidari de care se cuvine să ne amintim".

VicepreÅŸedintele Academiei i-a numit printre meÅŸteri pe Sextil PuÅŸcariu, pe care l-a caracterizând ca fiind MeÅŸterul Manole, urmat de Iorgu Iordan, Al. Philiphide, dar a menÅ£ionat ÅŸi alte numeroase nume, pe care le-a inclus în categoria "calfe, zidari, pălmaÅŸi".

Sala a anunÅ£at că în scurt vor fi reluate de colectivele de cercetători de la Cluj ÅŸi IaÅŸi volumele finalizate de PuÅŸcariu, pentru aducerea la zi, prin tratarea unitară ÅŸi îmbogăţirea lexicului, urmând ca peste câÅ£iva ani să fie elaborată o formă definitivă, care va avea ÅŸi un format electronic, la fiecare zece ani Academia propunând publicarea unei ediÅ£ii actualizate.

Eugen Simion, preÅŸedintele SecÅ£iei de Filologie ÅŸi Literatură a Academiei Române, a apreciat că "la sărbătorirea acestui lung marÅŸ al filologiei româneÅŸti trebuie să-i atenÅ£ionăm pe lingviÅŸti că acest marÅŸ va continua atâta timp va exista limba română".

Simion a amintit ca o "pildă frumoasă" faptul că Titu Maiorescu l-a însărcinat cu continuarea dicÅ£ionarului pe adversarul său B. P. Hasdeu.
Fostul preÅŸedinte al Academiei Române a deplâns faptul că umaniÅŸtii reprezintă doar 25% dintre membrii Academiei, subliniind faptul că "Academia trebuie să rămână o emblemă a naÅ£iunii române, a tradiÅ£iilor ei spirituale, trebuind să păzească limba română ÅŸi să sprijine în continuare acest sfânt depozit, limba naÅ£ională".

"Limba naÅ£ională este astăzi sub asediul prostului gust al inculturii, al neologismelor, al romglezei, al limbii mass-media ÅŸi al barbarismelor, dicÅ£ionarul finalizat azi, deÅŸi nu este un îndreptar, având un rol important în apărarea limbii române", a spus Eugen Simion, adăugând că "democraÅ£iile vechi vest-europene, precum FranÅ£a, au organisme speciale de apărare a limbii române lor".

El a propus ca Parlamentul să constituie un fond al culturii administrat nu de politicieni, ci de oamenii de cultură.

Despre truda la DTLR au vorbit dr. Monica Busuioc, de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din BucureÅŸti; dr. Elena ComÅŸulea, Institutul de Lingvistică ÅŸi Istorie Literară "Sextil PuÅŸcariu" din Cluj Napoca; dr. Gabriela Hagea - Institutul de Filologie Română "Al. Philippide" din IaÅŸi.

Diploma "Meritul Academic" a fost acordată unor membri ai colectivelor institutelor de lingvistică ale Academiei de la Iaşi, Cluj şi Bucureşti.
La eveniment au fost prezenÅ£i foÅŸtii preÅŸedinÅ£i ai României, Ion Iliescu ÅŸi Emil Constantinescu, ÅŸi fostul premier Petre Roman.

Realizarea prestigiosului ÅŸi dificilului proiect a cuprins, de la 1867, când a fost demarat, ÅŸi până în prezent patru etape: 1887-1884, avându-i drept coordonatori pe A.T. Laurian ÅŸi I.Heliade Rădulescu; 1884 -1893, coordonator B.P. Hasdeu, dicÅ£ionarul ajungând până la cuvântul bărbat; 1897-1905 - Al. Philiphide; 1906-1949 - Sextil PuÅŸcariu (până la cuvântul lorniţă cu un total de 3071 de pagini, 60.000 de cuvinte). Elaborarea dicÅ£ionarului este întreruptă voluntar în 1949, Institutul de Lingvistică preluîndu-l în 1959, prin directorul acestuia Iorgu Iordan, alături de Al. Graur ÅŸi Ion Coteanu. Din 1997, proiect este preluat ÅŸi finalizat de un colectiv condus de academicienii Gh. Mihăilă ÅŸi Marius Sala, DTLR însumând astfel, în total, 37 de volume, 17.885 de pagini, 175.000 de cuvinte ÅŸi variante.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres