N. Steinhardt in evocari: marturii inedite, pline uneori de nostalgie, alteori de umor

Arsavir Acterian, Bartolomeu Anania, Monica Lovinescu, Virgil Nemoianu, Alexandru Paleologu, Monica Pillat, Eugen Simion, Sanda Stolojan si Mihai Sora sint citiva dintre autorii marturiilor - dintre care unele inedite - pline uneori de nostalgie, alteori de umor, cuprinse in volumul ingrijit de Florian Roatis: N. Steinhardt in evocari (Polirom, 2012).

Scriitor si publicist, condamnat politic si monah ortodox, atras in egala masura de literatura si muzica, de teologie si drept, N. Steinhardt este una dintre figurile de prima marime ale culturii romanesti.

Personalitatea sa efervescenta si preocuparile polivalente sint evocate de reprezentanti ai lumii literare si religioase care l-au cunoscut in diferite etape ale vietii sale - in Bucurestiul tineretii, in inchisoarea Jilava sau in „oaza de pace” a manastirii Rohia.

Textele cuprinse in acest volum au fost scrise dupa incetarea din viata a lui N. Steinhardt – 30 martie 1989. O parte au fost publicate in reviste, in ziare sau in carti. O alta parte au fost trimise pentru volumul II al Caietelor de la Rohia, intitulat N. Steinhardt in amintirea contemporanilor (Helvetica, Baia Mare, 2000). Cea de-a treia parte - citeva texte inedite, solicitate si primite de editor in vederea alcatuirii prezentului volum.

Arsavir Acterian, care a fost arestat si inchis de doua ori (1949-1953 si 1958-1964), noteaza despre N. Steinhardt:
Cu Steinhardt m-am imprietenit mult mai tirziu, ba chiar am comparut in aceeasi boxa. Jurist prin invatatura, s-a dovedit pina la urma a fi un om toba de carte si nespus de fecund in a scrie carte dupa carte, strecurind in ele tot felul de intepaturi si ginduri indraznete cu subtilitati si abilitate, inselind in acest fel cenzura apriga si vigilenta din trecutul nu prea indepartat.

Bartolomeu Anania, fost Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului: "Parintele Nicolae Steinhardt era omul de profunda cultura. Am afirmat-o, si-mi place sa cred ca, dupa seceta spirituala prin care poporul nostru a trebuit sa treaca de-a lungul celor 45 de ani de dominatie comunista atee, acest popor nu se poate redresa moral decit prin doua puteri: religia si cultura. Dar nu separate, ci ingemanate. Logodite si cununate una cu cealalta, prin cultura religia sa se deschida spre universalitate, parasindu-si constiinta de plutire si limitele unei functiuni strict liturgice, iar pe de alta parte, prin religie cultura sa-si recapete dimensiunile autentice, in sensul ei ultim. (…)El este cel care sintetizeaza la modul cutremurator aceasta logodna de care va vorbeam, dintre religie si cultura. Un om de mare si profunda cultura, intregit de un om de mare si profunda credinta".

Monica Lovinescu, critic literar, eseista si jurnalista, una dintre cele mai cunoscute si mai apreciate personalitati ale vietii intelectuale romanesti, scrie despre Steinhardt: "O atare lumina n-am mai cunoscut decit atunci cind ne-am imprietenit cu N. Steinhardt. (…) In viata, la N. Steinhardt, binele era o vocatie. N-am invidiat decit doua persoane pentru tipul de relatie pe care o intretineau cu Dumnezeu: pe Yvonne Rossignon, de o familiaritate aproape infantila, si pe N. Steinhardt, in a carui „camera obscura“ Dumnezeu parea a coincide cu tot ceea ce muzica, pictura, literatura au adus frumos pe acest pamint, pentru el al fagaduintei".

Alexandru Paleologu, eseist, istoric si critic literar, diplomat, autor al unor carti memorabile - Bunul-simt ca paradox, Simtul practic: "In 1972 mi-a adus manuscrisul Jurnalului fericirii. Pina atunci, il admiram foarte mult pe Nicu si pentru ce scria, si pentru ce spunea, si pentru disciplina lui mentala. Dar cartea aceea, cind am citit-o, intr-o noapte si in ziua urmatoare, mi-a taiat rasuflarea. L-am chemat si i-am spus: „Mai, Niculae, toata lumea ne stie ca ne batem pe burta, ca-mi permit sa te bat pe burta, ca-ti vorbesc ca unui egal, uneori te si admonestez sau chiar te iau in ris. Raminem asa, ca asa ne stie lumea. Dar, in realitate, aferim! Esti la ora actuala, probabil, dintre toti scriitorii romani traitori, cel mai mare“".

Monica Pillat, poeta, prozatoare, eseista: "Ceea ce ma surprindea la Nicu erau nu numai entuziasmul nestavilit si neastimparul mintii sale iscoditoare, ci si ermetismul lui, pentru ca, desi lasa impresia unei firi expansive, el nu se deschidea decit rareori, asemenea initiatilor, care isi aleg cu severitate anume discipoli spre a se marturisi. Sub verva lui stralucitoare salasluia un aisberg de taina".

Mihai Sora, decanul de virsta al filosofiei romanesti, fost student al lui Nae Ionescu, M. Eliade, C. Radulescu-Motru: „Subtire si zvelt, sclipitor si foarte «om de lume».” Da, asa era cind l-am vazut pentru intiia oara. As mai adauga: disponibil sa-ti vina in intimpinare cu simpatie si sa-ti primeasca la rindu-i simpatia, curios de ce se intimpla prin preajma, dar si in largul lumii (alta fata a aceleiasi disponibilitati), interesat de tot ce e omenesc, pe toate planurile umanului, dar indeosebi pe acela al culturii, cu o mobilitate aproape deconcertanta a inteligentei lui in perpetua miscare – vibrant si nelinistit. Da: nelinistit."

Editura Polirom a initiat in anul 2008, in colaborare cu Manastirea Sfinta Ana de la Rohia, Seria de autor “N. Steinhardt”, in care au aparut: Jurnalul fericirii (2008), Daruind, vei dobindi. Cuvinte de credinta (2008), In genul...tinerilor (2008), Articole burgheze (2008), Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Leon Duguit (2008), Primejdia marturisirii. Convorbirile de la Rohia (2009), Intre viata si carti (2010), Escale in timp si spatiu (2010), Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltarii, Grandiosului, Solemnitatii, Exuberantei si Patetismului (2011), Eseu despre o conceptie catolica asupra iudaismului. Iluzii si realitati evreiesti (2011), Critica la persoana intii (2011).