Volumul Ce au fost boierii mari în Tara Romaneasca de Neagu Djuvara, lansat la Carturesti

Editura Humanitas a lansat, marţi, la Librăria Cărtureşti, volumul "Ce au fost boierii mari în Ţara Românească" de Neagu Djuvara, o cercetare asupra unei familii boiereşti, o carte despre istoria instituţiilor politice româneşti premoderne.

Neagu Djuvara oferă în paginile cărţii un capitol inedit de ilustraţii, facsmilie, arbori genealogici, tabele de ascendenţi, indici de familii înrudite.

Absent de la lansare, apreciatul istoric a transmis o scrisoare în care, motivându-şi absenţa printr-o răceală care îl reţine în casă, a mărturisit că scrierea volumului a fost determinată de "o datorie de onoare" faţă de mama sa.
Neagu Djuvara a subliniat, de asemenea, că în elaborarea lucrării nu a cosmetizat realitatea, încercând să fie nepărtinitor.

Despre "moş Neagu", cum îi place să se alinte profesorului Djuvara, prof. Ştefan Gorovei de la Iaşi a mărturisit că ştia de "acum 20 de ani că trebuia să se scrie".

"Neagu Djuvara este un cercetător înnăscut şi un pasionat pentru genealogii, deşi cartea sa, care conţine studii serioase, nu este o monografie genealogică", a spus prof. Gorovei.
Potrivit acestuia, Neagu Djuvara descrie în cartea sa marea boierime românească care a avut "vocaţia la exercitarea privilegiată a puterii politice".

În opinia lui Djuvara exprimată în carte, boierimea a fost aceea care a creat un model cultural, fiind ea însăşi o elită.

Prof. Ştefan Gorovei a evidenţiat "verva tristă" din volum, Neagu Djuvara povestind modul în care se stinge un mare neam (acela al Grădiştenilor - nr.), ca şi "ştiinţa de a pune în valoare amănuntul simbolic" şi "sentimentul de pietate filială care l-a determinat pe Neagu Djuvara să scrie această carte".

În vârstă de 94 de ani, Djuvara, intelectual, diplomat şi istoric, este una dintre personalităţile marcante ale vieţii culturale româneşti.

"Între Orient şi Occident. Ţările Române la începutul epocii moderne, 1800-1848", "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", "Cum s-a născut poporul român" şi "De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul" sunt doar câteva dintre titlurile semnate de Neagu Djuvara.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti într-o familie de origine aromână, aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi care a dat mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari.

Tatăl său, Marcel Djuvara, şef de promoţie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, a murit căpitan de geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădişteanu, mama sa, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în Drept (Paris, 1940), participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie - noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947.

Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale exilului românesc (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris, ziarist, secretar general al Fundaţiei Universitare 'Carol I').

În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică, la Universitatea din Niamey.

Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obţine doctoratul de stat (docenţa) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Mai târziu, obţine şi o diplomă a prestigiosului Institut naţional de limbi şi civilizaţii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991 în 1998 este profesor - asociat la Universitatea din Bucureşti.

Este membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D. Xenopol'' din Iaşi şi a Institutului de Istorie ''N. Iorga'' din Bucureşti.
A fost decorat cu Ordinul naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce şi cu ''Ordre des Arts et des Lettres'' în grad de Ofiţer.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres