Politologul Cristian Preda despre vot şi putere, într-un volum-eveniment la Editura Polirom

RelaÅ£ia dintre vot ÅŸi putere este analizată de politologul Cristian Preda într-un nou volum, apărut la Editura Polirom (colecÅ£ia „Opus. ÅžtiinÅ£e politice”): Rumânii fericiÅ£i. Vot ÅŸi putere de la 1831 pînă în prezent. Aventura adeseori extremă a românilor cu ciclurile electorale, întrerupte brutal de dictatură, este descrisă de nu mai puÅ£in de 101 alegeri.

„Dacă rumânii sînt fericiÅ£i” rămîne o întrebare de maximă actualitate – deÅŸi formulată la 1838, în „Actul de unire ÅŸi independenţă”, scris de Ion Câmpineanu –, iar reprezentarea obÅ£inută prin vot nu stă întotdeauna la baza „izbăvirii norodului”.
 
Preda se opreÅŸte cu mijloacele politologului asupra momentelor istorice: „normalizarea” votului, „domesticirea” autorităţii ÅŸi democratizarea. Numeroase reguli, fapte ÅŸi rezultate electorale sînt folosite pentru prima dată într-o cercetare despre politica românească modernă.

Autorul realizează o paralelă cît se poate de necesară între tensiunile dintre clasa politică ÅŸi Palatul Regal, pe de o parte, ÅŸi între clasa politică ÅŸi Palatul Cotroceni după 1989, pe de altă parte.

Realitatea postdecembristă a creionat un sistem în care partidele sînt mai influente decît Parlamentul, crede autorul, iar sistemul politic se bazează pe partide subordonate unei majorităţi create aproape exclusiv de preÅŸedinte, care obÅ£ine prin vot „un premiu” astfel din partea cetăţenilor – cel de a ordona tabloul putere-opoziÅ£ie.
 
Preda precizează că, în legătură cu evoluÅ£ia regimului republican de la noi, unde discontinuitatea este cuvîntul de ordine, îÅŸi „interzice” orice profeÅ£ie.
Într-un tablou discontinuu, un fir roÅŸu pare a se contura totuÅŸi: dominaÅ£ia imaginarului violent al alegerilor atît de secol 19, cît ÅŸi 21. Motiv pentru care Cristian Preda oferă publicului său o anexă cu „lirică electorală, sloganuri ÅŸi versificaÅ£ii satirice din campanie”:

„Partidul nostru este tare,/ Căci el se reazemă pe lei./ De ce să ne trudim atîta/ Cînd azi cu mia ÅŸi cu suta/ Mobilizezi pe derbedei” (Strofă dintr-o poezie semnată „Trosc” ÅŸi apărută în NaÅ£iunea, anul I, nr. 15, 20 mai 1914.)

„Nimeni nu cunoaÅŸte mai bine ÅŸi mai profund decît profesorul Cristian Preda aventurile spaÅ£iului electoral românesc din ultimele aproape două sute de ani. Înarmat cu o redutabilă cultură comparativă, atent la detalii, dar ÅŸi la semnificaÅ£iile de lungă durată ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne oferă un fascinant ÅŸi indispensabil manual interpretativ al vieÅ£ii politice româneÅŸti de la debutul modernităţii democratice ÅŸi pînă astăzi.” (Vladimir Tismăneanu)

Cristian Preda, profesor de ÅŸtiinÅ£e politice la Universitatea din BucureÅŸti, a publicat după anii ’90 mai multe volume despre evoluÅ£ia gîndirii politice româneÅŸti, dintre care amintim: Modernitatea politică ÅŸi românismul, 1998; Occiden¬tul nostru, 1999; Staulul ÅŸi sirena. Dilemele unui marxist român, 2002; ContribuÅ£ii la istoria intelectuală a politicii româneÅŸti, 2003); despre istoria liberalismului (Le libéralisme du désespoir.

Tradition libérale et critique du totalitarisme dans les années 1938 1960, 2000; Liberalismul, 2003; Mic dicÅ£ionar de gîndire politică liberală, 2004); despre sisteme electorale ÅŸi politica românească (TranziÅ£ie, liberalism ÅŸi naÅ£iune, 2001; România postcomunistă ÅŸi România interbelică, 2002; Partide ÅŸi alegeri în România postcomunistă, 2005; Regimul, partidele ÅŸi sistemul politic din România, 2008 – în colaborare cu Sorina Soare; Eseuri politice, 2009).
 
La Polirom a publicat în 2010 volumul Introducere în ÅŸtiinÅ£a politică. A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent.