Cărţile Hertei Muller, în topul vânzărilor la Polirom

Volumul "Regele se-nclină ÅŸi ucide", de Herta Müller, se situează pe primul loc în topul "Non-Fiction" al Editurii Polirom.

De 27 de săptămâni în top, cartea, apărută în traducerea lui Alexandru Al. Sahighian, în 2003, este mai bine vândută decât "Animalul inimii", romanul celebrei premiante Nobel, aflat de 26 de săptămâni în topul "Fiction" al aceleiaÅŸi edituri, devansat de "Cartea ÅŸoaptelor", semnată de Varujan Vosganian, de 32 de săptămâni în acelaÅŸi top.

Volumul "Regele se-nclină ÅŸi ucide", apărut în 2003 în Germania, cuprinde o selecÅ£ie de nouă texte literare, de o mare forţă sugestivă, care se constituie într-un fragmentarium autobiografic. Ele se referă toate (chiar ÅŸi cel intitulat "La noi în Germania"), direct ÅŸi indirect, la perioada trăită de Herta Muller în România anilor '70 ÅŸi '80, adâncind fondul biografic personal în care experienÅ£a determinantă o reprezintă cea a totalitarismului. ReacÅ£iile autoarei - Å£inută de Securitate sub o observaÅ£ie strictă -, psihologia victimei sub dictatura anilor CeauÅŸescu, producerea sistematică a fricii, alterarea relaÅ£iilor dintre oameni, climatul de suspiciune reciprocă -, toate acestea sunt descrise, potrivit site-ului editurii, cu o agerime "rea" a privirii, cu inteligenÅ£a (critică ÅŸi autocritică) sclipitoare, cu scepticism.

Despre "Animalul inimii", apărut la Polirom în 2006, în traducerea scriitoarei Nora Iuga, Herta Muller mărturisea: "Am scris această carte în memoria prietenilor mei români care au fost uciÅŸi în timpul regimului CeauÅŸescu. Am simÅ£it că este datoria mea să fac asta".

Celebra autoare va veni la BucureÅŸti pe 27 ÅŸi 28 septembrie, când Editura Humanitas va lansa o serie de autor care îi este dedicată, în cadrul unei ample campanii ce marchează 20 de ani de la fondarea editurii.

În timpul vizitei în România, laureata premiului Nobel pentru literatură va susÅ£ine, la Ateneul Român din Capitală, o conferinţă, o lectură publică, dar ÅŸi un dialog cu Gabriel Liiceanu. Totodată, pe 28 septembrie, Herta Müller îÅŸi va lansa volumul "Călătorie într-un picior" ÅŸi va susÅ£ine o sesiune de autografe.

Scriitoarea germană originară din România Herta Muller s-a născut la 17 august 1953, în satul NiÅ£chidorf, într-o familie de ÅŸvabi bănăţeni.

În perioada 1973-1976, studiază germanistica ÅŸi Limba ÅŸi Literatura Română la Universitatea din TimiÅŸoara.

Apropierea de Aktionsgruppe Banat o aduce în atenÅ£ia Securităţii.

Între 1977 ÅŸi 1979 lucrează ca traducătoare la întreprinderea Tehnometal din TimiÅŸoara. Ulterior, predă germana ca profesoară suplinitoare.

În 1982, debutează cu volumul de povestiri "Niederungen" ("Å¢inuturile joase"), în care cenzura a intervenit considerabil, urmat, în 1984, de un altul, "Drückender Tango" ("Tangou apăsător").

"Niederungen" apare, în acelaÅŸi an, în forma sa iniÅ£ială în Germania, fapt care îi aduce Hertei Muller interdicÅ£ia de a mai publica în România.

Constant hărÅ£uită de Securitate, al cărei colaborator refuză să fie, Herta Muller emigrează în Germania în 1987, unde publică romane, între care se numără "Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" ("Der Fuchs war damals schon der Jager", 1992), "Animalul inimii" (Herztier, 1994), "Atemschaukel (2009), volume de eseuri între care "Hunger und Seite" (Foame ÅŸi mătase, 1995), "Regele se înclină ÅŸi ucide" (Der Konig verneigt sich und totet", 2003), precum ÅŸi volume de poezie din colaje.

Herta Muller este laureată a numeroase premii importante - Premiul Kleist (1994), Premiul European pentru Literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul Franz Kafka (1999), Premiul pentru Literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2005).

Academia Suedeză i-a atribuit în 2009 Premiul Nobel pentru Literatură.

Până în prezent, cărÅ£ile Hertei Muller au fost traduse ÅŸi publicate în peste douăzeci de limbi.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres