Tallinn ÅŸi Turku - capitalele culturale europene 2011

OraÅŸele Tallinn, din Estonia, ÅŸi Turku, din Finlanda, deÅ£in de la 1 ianuarie titlul de capitală culturală a Europei (CCE) 2011, în baza unei decizii din 2007 a Consiliului de MiniÅŸtri ai Culturii din Uniunea Europeană.

Informaţiile legate de programele CCE 2011 se găsesc pe portalurile de internet special realizate de cele două oraşe: www.tallinn20111.ee şi www.turku2011.fi.

Prestigioasa 'ştafetă' este preluată de la Istanbul (Turcia), Essen (Germania) şi Pecs (Ungaria) şi va fi predată pentru 2012 oraşelor Guimarăes, din Portugalia, şi Maribor, din Slovenia.

Programul 'Capitala culturală europeană' - iniÅ£iat de Consiliul de MiniÅŸtri ai Culturii din UE în 1985, la iniÅ£iativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii în acea perioadă - a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei" ÅŸi de a celebra contribuÅ£ia oraÅŸelor la dezvoltarea culturii. Peste 40 de oraÅŸe au obÅ£inut acest titlu până în prezent, informează site-ul Uniunii Europene.

Desemnarea unui oraÅŸ drept CCE se face 'nu doar pentru ceea ce este, ci, mai ales pentru ceea ce îÅŸi propune să facă în anul respectiv, care trebuie să fie unul excepÅ£ional'. Programul pe care ÅŸi-l fixează trebuie să răspundă unor obiective precise: să pună în valoarea bogăţia ÅŸi diversitatea culturilor europene; să reliefeze legăturile culturale dintre europeni; să susÅ£ină întâlnirile dintre persoane aparÅ£inând unor culturi europene diferite, stimulând buna lor înÅ£elegere; să întărească sentimentul de cetăţenie europeană.

Fericitele experienÅ£e de până acum au arătat că deÅ£inerea titlului de CCE reprezintă o excelentă oportunitate de regenerare a oraÅŸelor, de relansare a vieÅ£ii lor culturale, de creÅŸtere a vizibilităţii lor pe plan internaÅ£ional, de stimulare a turismului ÅŸi, nu în ultimul rând, de ameliorare a imaginii urbei în ochii propriilor săi locuitori.

Procedura de selecÅ£ie a oraÅŸelor candidate are două faze ÅŸi începe cu aproximativ ÅŸase ani înainte - chiar dacă ordinea statelor membre ale UE care vor putea găzdui evenimentul cultural este stabilită anterior. Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experÅ£i în domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizaÅ£i de Parlamentul European, doi numiÅ£i de Consiliul Europei, doi reprezentanÅ£i ai Comisiei Europene ÅŸi un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

Actuala schemă de desemnare a capitalelor culturale europene este valabilă până în 2019, iar Comisia Europeană a anunÅ£at deja că va organiza, la 2 martie 2011, la Bruxelles, o consultare publică referitoare la viitorul acestei iniÅ£iative după 2019.

Primul - ÅŸi singurul, până acum - oraÅŸ din România care a deÅ£inut apreciatul titlu de capitală culturală europeană a fost Sibiul, în 2007, împreună cu Luxemburgul.

În raportul său de evaluare, publicat în decembrie 2009, Comisia Europeană a apreciat eficienÅ£a Sibiului în atingerea obiectivelor privind impactul în domeniul cultural, economic, turistic ÅŸi în dezvoltarea urbană. Candidatura Sibiului pentru CCE a fost un gest ''foarte curajos ÅŸi inovator'' pentru un oraÅŸ relativ mic, care făcea parte dintr-un stat care, la acea vreme, nu era membru al UE. Comisia Europeană a mai remarcat ÅŸi faptul că, în anul în care Sibiul a deÅ£inut acest titlu, a fost fixată o gamă mai largă de obiective decât cele declarate în 2004.

România va mai putea avea abia în 2020 un alt oraÅŸ desemnat drept capitală culturală europeană.

Material furnizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres si citat de ArtSpirit.ro